Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Stiri
 
Adaugat: 14 Februarie 2014    Actualizat: 14 Februarie 2014

Războiul din Justiția românească s-a mutat pe internet și în platourile de televiziune. Judecătorii se atacă între ei prin petiții online, se împart în tabere „băsiste” și USL-iste și cer Direcției Naționale Anticorupție să se autosesize pentru a curăța “șerpăria” de la Consiliul Superior al Magistraturii. Toate aceste lucruri vin pe un fond deloc favorabil României, care este încă monitorizată de Comisia Europeană în vederea respectării independenței Justiției, elimării corupției și respectării statului de drept. Mecanismul de Cooperare și Verificare sub incidența căruia România se află încă, semnalează tocmai aceste probleme cu care se confruntă sistemul judiciar din România.

Ultimul scandal din Justiție este provocat de o petiție online inițiată de judecătorul Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj, în care îi acuză pe judecătorii Alina Ghica și Cristi Dănileț că ar fi încasat salarii, diurne și alte drepturi salariale în mod nelegal, în perioada februarie 2013 (dată la care au fost revocați din funcția de membri ai CSM) și luna mai 2013, dată la care Curtea Supremă, în cazul lui Dănileț și Curtea de Apel Galați, în cazul Alinei Ghica au decis suspendarea revocărilor.

Cei doi membri ai CSM se apără spunând că Adina Lupea ar trebui să pună mâna pe carte și să nu piardă vremea pe internet. Vă prezentăm mai jos un interviu în exclusivitate pentru romaniamama.ro

REPORTER: Este adevărat că în perioada în care ați fost revocat din CSM ați beneficiat, la fel ca orice alt membru activ, de salariu, de plata chiriei sau de diurnă de detașare de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară în funcție de numărul de zile lucrătoare? Daca da, în baza cărei decizii? Ce prevedea legea în cazul revocării din funcție a unui membru CSM?

ALINA GHICA: După decizia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 26.02.2013, în aceeaşi zi am contestat conform dispoziţiilor art.29 alin.5, 7 şi 8 din Legea nr.317/2004 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios administrativ şi fiscal aceste măsuri considerându-le nemotivate şi nelegale. Dispoziţiile legale la care am făcut referire (art.29 alin.8 din Legea nr.317/2004) prevăd că orice contestaţie formulată împotriva unei hotărâri a CSM suspendă de drept executarea acestei hotărâri.

În aceste condiţii, orice practician al dreptului înţelege faptul că până la soluţionarea prin hotărâre judecătorească a unei astfel de hotărâri, un magistrat, chiar şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii, beneficiază de acelaşi statut. În consecinţă până la pronunţarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în data de 21.05.2013 prin care s-a dispus declinarea cauzei la Curtea de Apel Braşov am avut statut de judecător membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, beneficiind de drepturile şi obligaţiile aferente acestei funcţii, inclusiv drepturile salariale. Din data de 21.05.2013 până la 30.05.2013 (moment în care Curtea de Apel Galaţi a dispus suspendarea executării hotărârii nr.163/26.02.2013 a CSM prin care s-a dispus revocarea mea din funcţie) am fost încadrată în schema de personal a Curţii de Apel Bucureşti, astfel cum reiese din înscrisurile existente atât la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, cât şi la nivelul CSM. Aşadar speculaţiile legate de salarizarea mea în mod nelegal în cadrul CSM sunt în contradicţie cu actele normative evocate. Împrejurarea că, fără indicarea unei baze legale s-a hotărât neconvocarea mea la şedinţele Plenului şi ale Secţiei pentru judecători, în condiţiile în care am fost prezentă la serviciu (cu excepţia perioadelor în care am beneficiat de concediul legal de odihnă) nu îmi este imputabilă şi nu semnifică neexercitarea atribuţiilor de serviciu.

CRISTI DĂNILEȚ: Sunt membru CSM din 7 ianuarie 2011. Nu am pierdut nicio clipă această calitate și, firesc, am fost tot timpul remunerat potrivit legii. Imediat după decizia CSM de revocare a mea din 2012, am contestat soluția în instanță și s-a considerat că efectele revocării sunt suspendate. Oricum, am câștigat procesul cu CSM, s-a constatat în instanță că revocarea a fost nelegală și, chiar daca prin nu știu ce interpretare s-ar fi considerat că în perioada revocării nu trebuia să încasez anumite drepturi salariale, prin efectul deciziei instanței mi s-ar fi cuvenit retroactiv nu numai acele drepturi, ci și dobânda aferentă. Dar nu a fost cazul. Și nici nu am de gând să rămân în CSM cu trei luni și jumătate mai mult decât ceilalți membri, adică exact perioada de la revocare la pronunțarea deciziei de anulare a revocării.

 

REP: Cum comentați totuși acuzațiile care vi se aduc prin petiția online lasată de judecătoarea Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj?

CRISTI DĂNILEȚ: Pe net circulă multe petiții. Nu am timp să citesc la cine se referă și cine le declanșează. Eu am lucruri serioase de făcut: am zeci de lucrări de citit pentru ședințele din comisii, secție sau Plenul CSM căci în mâna noastră stă cariera a mii de magistrați, am întâlniri cu judecătorii de la instanțe, reprezint țara la evenimente internaționale, țin conferințe studenților despre viață din justiție, coordonez un program național de educație juridică, conferențiez la INM, promovez medierea, prezint public noutățile din noile coduri.

 Dacă cineva are de reclamat ceva, să își asume și să o facă legal: dacă e abatere disciplinară, să sesizeze Inspecția Judiciară; dacă e infracțiune, să sesizeze parchetul. Petițiile online nu au vreo valoare juridică. Iar cine sesizează parchetul în mod nefondat și cu rea-credința, știe ce îl așteaptă: să răspundă pentru infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare. Deși eu am crezut că e de notorietate, am să repet pentru cei care nu au aflat: și eu, și d-na Ghica, am câștigat procesul prin care se dispusese revocarea noastră - cei care propuseseră revocarea au greșit, CSM a greșit când a decis asta și gata, nu e nicio tragedie, am trecut mai departe.

ALINA GHICA: Este îngrijorătoare situaţia în care un judecător în pofida codului deontologic al magistraţilor înţelege să formuleze petiţii on-line. După cum am explicat, acuzaţiile sunt nefondate şi relevă pe de o parte, necunoaşterea dispoziţiilor legale, pe de altă parte ignorarea actelor existente atât la nivelul CSM, cât şi la nivelul Curţii de Apel Bucureşti prin care în perioada indicată am fost salarizată în cadrul CSM şi Curţii de Apel Bucureşti. Lucrurile sunt foarte clare : în perioada în care hotărârea CSM privind revocarea mea din funcţie era suspendată de drept prin efectul legii am fost salarizată de Consiliul Superior al Magistraturii, iar în perioada în care această suspendare de drept nu a mai operat, respectiv 7 zile lucrătoare, am fost salarizată de Curtea de Apel Bucureşti, în ciuda deciziei Curţii Constituţionale a României care hotărâse deja că procedura de revocare este neconstituţională.

REP: De ce credeți ca judecătoarea Adina Lupea a cerut DNA, prin petiția online, să se sesizeze în acest caz și nu oricine altcineva? Există vreun conflict de orice natură între dumneavoastră și Adina Lupea?

CRISTI DĂNILEȚ: Între noi a fost o legătură de amiciție puternică, datorită unor preocupări comune și a unor prieteni comuni foarte dragi. Înainte de a ajunge în CSM acea legătură s-a rupt și uneori primesc public anumite critici nemeritate din partea doamnei. Cele private chiar le păstrez, măcar pentru momentul când îmi voi scrie memoriile. Am ceva experiență profesională și de viață care mă face însă să manifest înțelegere față de situație ivită. Mai multe nu doresc să spun, din respect pentru un anumit trecut și, mai ales, din respect pentru profesia de magistrat atât a mea, cât și a colegei. Noblețea acestei profesii mă face să tratez cu rezervă anumite situații nedelicate.

ALINA GHICA: Nu o cunosc pe doamna judecător Lupea, dar mi-aş fi dorit din partea domniei sale, iniţierea unei petiţii on-line pentru sprijinirea colegilor săi judecători şi procurori atacaţi în mod direct în mass-media şi implicit susţinerea acţiunilor Consiliului Superior al Magistraturii în această direcţie. Sper că demersul doamnei judecător reprezintă pur şi simplu consecinţa unei dezinformări şi a unei insuficiente cunoaşteri a cadrului legal în care mi-am desfăşurat activitatea. Îi recomand doamnei judecător să nu mai stea pe internet și să pună mâna pe carte, să citească legile!

 

REP:  În aceeași petiție, pentru că, potrivit Adinei Lupea, a semnat pentru acordarea salariilor, atât al dumneavoastră, cât și al lui Alinei Ghica, amândoi fiind revocați din CSM în acea perioadă, Oana Schmidt Hăineală este acuzată de fals, abuz în serviciu și corupție. Cum comentați aceste acuzații aduse Oanei Hăineală?

CRISTI DĂNILEȚ: Parcă spuneați că e o petiție, bănuiesc că au semnat și alții. În fine, sper să nu fie prea mulți juriști, că se fac de râs. În primul rând, o acuzație nu poate face decât un procuror în urmă unei cercetări. În al doilea rând, un student în anul doi la drept ar pică examenul dacă ar face așa încadrări juridice la faptă reclamată. În al treilea rând, să știți că a fost un control din partea Curții de Conturi pentru anul 2012 și nu s-au constatat nereguli. Eu înțeleg acum că unii își varsă ofurile în mod anonim pe site-uri și alții văd infracțiuni și ilegalități că așa li se spune pe site-uri specializate în denigrat magistrații sau la mercenar-tv. Alții însă chiar au lucruri serioase de făcut. Sau ar trebui.

ALINA GHICA: Cred că este simplu să acuzi on-line colegi magistraţi de săvârşirea unor infracţiuni, pentru simplu motiv că nu eşti suspus rigorilor legii. Ceea ce ca judecător aştept însă de la colegi este responsabilizarea afirmaţiilor şi acuzaţiilor, dar mai ales cunoaşterea dispoziţiilor legale care ne guvernează cariera, drepturile şi obligaţiile noastre ca magistraţi. Este evident că acuzaţiile aduse doamnei procuror Hăineală, în raport de cele evidenţiate, sunt în afara cadrului legal şi nu înţeleg, în limitele deontologiei profesiei de magistrat, cum acestea sunt formulate on-line. Statutul profesiei noastre impune, mai ales în privinţa colegilor, o aprofundare a dispoziţiilor legale, cunoaşterea acestora şi nu în ultimul rând o obligaţie de rezervă în privinţa acuzelor de natură penală formulate într-un cadru să-i spunem informal.

 


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Polițist arestat după ce a întreținut relații sexuale, timp de doi ani, cu o minoră de 13 ani
Un agent de poliție din Craiova a fost reținut în urma unor suspici...
 
Oana Zăvoranu, declarații după ce a apărut pe un site de escorte: „Mă miram de ce...”
Oana Zăvoranu a spus că va lua toate măsurile legale împotriva cel...
 
Medic: Comportamentul populației dă oxigen epidemiei. 200 de oameni la Terapie Intensivă e un lucru serios
Un medic spune că numărul mare al cazurilor noi de infectare cu noul...
 
S-a actualizat lista țărilor din zona verde
Țările pentru care nu mai este necesară măsura carantinei sau izol...
 
Ministrul Sănătății: Transmiterea comunitară devine accentuată
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vorbit despre creșterea cazu...
 
MApN recrutează și selectează cetățeni pentru serviciul militar
Ministerul Apărării Naționale organizează o nouă campanie de recr...
 
Wizz Air introduce 8 noi rute din București cu prețuri sub 150 de lei
Operatorul aerian Wizz Air a anunțat introducerea a noi rute din Bucu...
 
Rafila: Zonele turistice, posibile surse de infectare cu noul coronavirus
Medicul Alexandru Rafila oferă câteva sfaturi românilor care pleac...
 
 
 
 
ACTUALITATE
 
Tarom introduce noi zboruri în țară

» 05 Iulie 2020 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Carantina și izolarea se vor face după un nou criteriu

» 04 Iulie 2020 | Comentarii 0
 
BEAUTY
 
Ce ținute să porți când alegi un ruj în culori puternice

» 05 Iulie 2020 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
Sinagoga Neologă din Brașov

» 04 Iulie 2020 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL COVASNA
 
Consiliul Județean Covasna a achiziționat măști și dezinfectanți pentru două unități medicale

» 04 Iulie 2020 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL GORJ
 
Primăriile din Gorj amână plata salariilor funcționarilor din lipsă de bani

» 03 Iulie 2020 | Comentarii 0