Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Stiri
 
ACTUALITATE
Adaugat: 06 Ianuarie 2020    Actualizat: 06 Ianuarie 2020

        Adrian Câciu, economist, absolvent al Academiei de Studii Economice, cu master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală, a explicat într-o postare pe rețeaua de socializare cum operează mulinaționalele. Câciu a afirmat că la baza lor stă „un cerc vicios”, ele influențează chiar și numirea guvernelor, iar prin intermediul consultanților lor fiscali participă la realizarea politicilor fiscale din statul respectiv. 

 

        „Am avut norocul să văd audituri de la nivelul Curții de Conturi Europene referitor la modul în care acționează multinaționalele, cum sunt structurate, legalitatea operațiunilor, plata taxelor, modul de transfer al veniturilor și de împărțire a dividendelor. Auditurile respective au stat la baza Directivei care permite statelor membre să ia măsuri pentru ca veniturile să fie real impozitate în țara în care sunt realizate, iar rapoartele de audit au fost transmise tuturor companiilor multinaționale pentru conciliere. Fenomenul este mult mai amplu decât pare, iar implicațiile sunt mult mai mari. Nu e vorba de un mod de acțiune doar într-o țară, ci peste tot. (...)” a scris recent economistul.

 

        Adrian Câciu atrage atenția că este șocant faptul că „96% din companiile înregistrare în România au cifra de afaceri sub 1 milion de euro sau că firmele cu capital și acționariat românesc, deși mai puține ca număr, plătesc ca volum, sume mult mai mari ca impozit pe profit. Având același nivel de taxare. Ca să încep o să spun că aceste companii multinaționale, peste tot în UE acționează perfect legal, raportat la legislația fiscală din statul membru. Cu alte cuvinte, optimizările fiscale de care se folosesc sunt făcute în cadrul legal existent. Nu este nimic genial în asta, este un cerc vicios, dacă vreți, deoarece companiile respective, prin intermediul consultanților fiscali, inclusiv Big Four, participă chiar la realizarea politicilor fiscale din statele membre. Așa s-a întâmplat și în România, unde codul fiscal din 2015 a fost elaborat împreună cu entități gen, AM-CHAM, Deloitte, KPMG, etc. 

 

        După ce securizează politica fiscală dintr-o țară (influențând inclusiv numirea guvernelor sau a unor miniștri) totul devine perfect normal și în limitele legii. Ca să continui, o să spun că aproape toate multinaționalele sunt ierarhic construite astfel încât ele se închid, la vârf, într-o fundație.  Acolo se strâng toți banii!”.

 

        Cele mai multe fundații de acest fel, în care se închid marile magazine și companii din România, explică economistul, sunt înregistrate în alte țări, „în orășele și sate de prin Olanda sau Luxemburg sau în alte paradisuri fiscale, gen Bahamas, Panama sau Antilele Olandeze” pentru că aici fundațiile și ONG-urile au beneficii imense. 

 

        „Anual, peste 1.000 de miliarde euro se strâng în aceste fundații de care aparțin toate multinaționalele. Modul în care acționează multinaționalele a deranjat Comisia Europeană prin faptul că, diminuând masa impozabilă a veniturilor, statele membre nu au colectat impozite, au crescut deficite și mai ales s-au împrumutat, crescând datoriile publice. Pentru că, de fapt, ăsta e efectul acțiunii multinaționalelor față de state, state precum Italia, Franța, care deși sunt actori economici importanți au datorii publice de 100% din PIB sau peste” a precizat Adrian Câciu.

 

        Economistul explică faptul că o mulținațională este realizată sub forma „unui fagure de societăți”, adică este compusă din foarte multe firme, fiecare cu un rol bine stabilit, iar „toate aceste mici companii, înlănțuite între ele, sunt persoane juridice distincte, nu sunt grupate sub formă de holding sau grup și de aceea nu pot fi tratate astfel ci distinct, individual, astfel că modul în care au loc operațiunile este greu de descifrat și nu poate fi identificat decât în cazul unei verificări încrucișate”. Ținând cont de această construcție a unei mulținaționale, „reprezentanții ANAF nu pot face față unor verificări la astfel de companii”, a mai spus economistul.

 

        „Nici Curtea de Conturi Europeană nu face față. Asta și din cauză că majoritatea auditorilor europeni sunt foști angajați ai companiilor din Big Four (un alt cerc vicios, ca să ajungi auditor european este musai să fi fost în una din companiile Big Four)” scrie Adrian Câciu.

 

        Potrivit economistului, stilul de acțiune al unei multinaționale este „crearea dependenței socio-economice”, adică nu urmăresc strict afacerea, „ci creează dependență, astfel încât, dispariția ei la un moment dat să poată produce dezechilibre socio-economice, prin forță de muncă care rămâne șomeră sau prin lipsa serviciilor și produselor pe care compania le asigură într-o anumită zonă. Acest tip de acțiune dă companiei putere de negociere în fața autorităților statale sau regionale”.

 

        Adrian Câciu subliniază că această dependență este realizată, din păcate legal și imoral, prin sufocarea „oricărei activități care nu aparține companiei (falimentul producătorului autohton, a comerțului autohton, a industriei concurente, etc.)”. „Să revenim la România și să spun câteva cifre: multinaționale produc peste 60% din PIB și au forță de muncă angajată reprezentând peste 2 milioane de salariați. Din cei 2 milioane de salariați, 65% sunt plătiți la salariul minim pe economie, iar doar 10% au venituri peste salariul mediu pe economie. Productivitatea medie la multinaționalele din România se situează undeva la 70%, dublu față de media UE, iar randamentele reale sunt de 5 ori mai mari decât în celelalte state UE” explică economistul.

 

        „Toate taxele și impozitele sunt plătite la zi și în întregime. Cum se rezolvă problemele care vizează veniturile? Singura soluție constă în măsuri alternative de impozitare mai mult sau mai puțin compatibile cu legislația UE: impozitarea cifrei de afaceri și renunțarea la impozitarea pe profit, impozitarea tranzacțiilor bancare, taxa pe active, taxa pe capital în cazul în care se constată crearea de condiții economice artificiale, gen fărâmițarea sau fragmentarea operațiunilor, etc. Atenție: soluțiile de care spun nu sunt invenția mea, sunt puse la dispoziție de auditul Curții de Conturi Europene (nu degeaba impozitarea cifrei de afaceri a apărut ca măsură într-un anumit program), însă din 2016 și până în prezent, niciun stat membru nu a luat măsuri de acest gen, preferând alte artificii și nici Comisia Europeană nu a propus amendarea Directivelor existente” a scris Câciu.

 

         Acesta subliniază că Bruxelles-ul nu dorește sub nicio formă ca actualele directive să se schimbe, cu toate că bugetul Uniunii Europene pierde anual, numai la TVA, „peste 140 miliarde euro... Așa că este foarte complicat, din acest punct de vedere. Vedem ce va fi!”. 

 

        „Să mai spun o particularitate legată de România: cam în toate companiile astea mari regăsim în board un fost ofițer sau copil de ofițer die sau sie… Coincidență sau nu! O altă particularitate o reprezintă faptul că majoritatea analiștilor economici sunt în sfera de influență a acestor multinaționale. Unii plătiți, alții obedienți care speră să prindă un post de CEO sau CFO bine plătit. De aceea nici nu o să aveți opinii obiective din partea lor!” a conchis economistul Adrian Câciu. 

 

 

        Dacă ți-a plăcut acest articol distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

 

 

Sursa foto: ://searchnewsglobal.wordpress.com/category/anti-globalizare/page/31/


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Circulație închisă, timp de 2 zile, pe Valea Prahovei
Marți și miercuri, 19 și 20 martie, se închide circulația pe DN1 ...
 
1 din 10 români suferă de boală cronică de rinichi fără să știe. Se pot face analize gratuite pentru depistarea precoce
Medicii avertizează că 1 din 10 români suferă de boală cronică d...
 
Premii în bani pentru elevii cu rezultate deosebite la olimpiade, oferite de Primăria Galați
Mai bine de 110 elevi din Galați vor primi bani pentru rezultatele bu...
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen
Gheorghe Falcă cere Consiliului European să decidă rapid asupra ade...
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura
Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția asupra u...
 
Lili Sandu a vorbit despre relația cu Bogdan Stelea: Eram un copil care i-a dăruit inima...
Lili Sandu a făcut mărturisiri în premieră despre relația cu fost...
 
Borrell: Următoarele luni vor fi decisive pentru războiul din Ucraina
Șeful diplomației europene crede că următoarele luni vor fi decisi...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0
 
SANATATE
 
Curiozități și superstiții despre magnolii - florile feminității

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
În mai se inaugurează Muzeul Ivan Patzaichin și un traseu verde numit „Delta lui Ivan”

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL SALAJ
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL IASI
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0