De ce ne trebuie referendum? Nu vrem să renunțăm la viața de huzur!
Este greu să renunți la leafa bună, câștigată pe degeaba! Iar unul dintre locurile sigure, unde poți duce o viață îmbelșugată, fără a face aproape nimic este Parlamentul României. Și oare cum să fie aleșii neamului de acord cu reducerea numărului de locuri în Legislativ? Cine le asigură lor că vor mai prinde un mandat dacă vor accepta înjumătățirea structurii parlamentare?
Doar că această ambiție a senatorilor și deputaților ne costă, anual, 3.000.000 de lei numai plata indemnizațiilor. Dar costurile sunt mult mai mari. Trebuie să adăugăm cheltuielile care le sunt decontate pentru servicii de protocol, transport, remunerațiil acordate angajaților cabinetelor parlamentare, cheltuielile pentru deplasările în străinătate, la care se mai adaugă multe altele, pe care bugetul de stat le suportă pentru buna desfășurare a activității celor aproape 600 de parlamentari.
Măcar de s-ar întoarce acești bani sub forma unor măsuri care să îmbunătățească și nivelul de trai al populației. Dar după ce s-au văzut cu sacii-n căruță, “proștii” să mai aștepte încă patru ani.
Oare s-a gândit cineva dintre cei care fac aceste legi – adică tot ei – ce s-ar putea face din banii pe care-i irosesc anual? Câte spitale și școli ar putea fi modernizate sau chiar ridicate de la zero? Câte locuri de muncă ar putea fi create, câți copii și tineri geniali ar putea fi stimulați, prin acordarea de burse, să rămână în țară? Nu.
Prin urmare de unde speranțele noastre pentru acceptarea unui referendum prin care să mai renunțăm la unii dintre ei?
Sursă foto: http://marianneacsu.files.wordpress.com/2010/01/salaplenului.jpg
Autor: Ana-Maria Gheorghe