Dascăl la examenul de titularizare: „A fost mult de aberat”

Dascăl la examenul de titularizare: „A fost mult de aberat”

Testarea văzută drept garanţia scaunului de la catedră le-a lăsat profesorilor un gust amar. Cei care predau temutele ştiinţe exacte se plâng că subiectele au fost croite mai mult pentru colegii „umanişti.
„A treia oară sper să fie cu noroc”, spune Gabriela Burghelea (27 de ani), una dintre candidatele care a susţinut, ieri, examenul de titularizare la Şcoala Nr.3 „Nicolae Titulescu” din Bucureşti.
Confortul de la privat pentru catedra sigură de la stat
Cu părul castaniu, până la umeri, cercei în formă de steluţă şi îmbrăcată cu o rochie vaporoasă, albastră, tânăra iese din tiparele unui dascăl de matematică. De altfel, a fost printre singurii profesori care au acceptat să vorbească imediat după ieşirea din sala de clasă. Restul şi-au lipit telefonul de ureche, ori au pretextat că sunt prea moleşiţi de caniculă ca să-şi mai aducă aminte cum s-au descurcat.
Gabriela însă a recunoscut senină că la primele două încercări nu s-a străduit prea tare şi că nici tragere de inimă nu avea să se angajeze în sistemul de stat. „Am predat la after- school vreo trei ani, dar şi în mediul privat, la Cambridge School. A doua experienţă m-a cam dezamăgit. Sunt reguli mai stricte de organizare şi elevii au mai multe fiţe. Unii, spre exemplu, din clasa a X-a, nici nu mai voiau să înveţe, pe motiv că dau la Drept”, povesteşte dascălul de gimnaziu.
Tânăra mizează pe faptul că învăţământul de stat îi va oferi un loc de muncă stabil, chiar dacă pentru aceiaşi bani va trebui să muncească triplu faţă de cum era obişnuită. „Am colegi suplinitori care câştigă 800 de lei şi muncesc o zi întreagă. Eu atât luam pentru o oră şi jumătate pe zi la after-school. Mă gândesc că la matematică mai vin ceva bani şi din meditaţii”, e cinstită profesoara.
Un examen bazat pe creativitate
Norocul ei este că s-a împrietenit recent cu directorul unei şcoli dedicate cultelor minoritare, unde cheia de intrare este o scrisoare de recomandare din partea conducerii. Pentru a primi însă postul de suplinitor, va trebui să ia minimum cinci. O notă, spune ea, nu tocmai facilă pentru profesorii din aria ştiinţelor exacte. „Subiectele s-au axat mai mult pe pedagogie şi o foarte mică doză de matematică.
La unul dintre puncte, ni s-a dat un capitol din programă pe baza căruia să elaborăm două metode didactice, prezentând avantajele fiecăreia, iar la altul am primit titlul unui program opţional pe care a trebuit să-l concepem.
Pe scurt, a fost mult de aberat”, este de părere profesoara. Aceeaşi nemulţumire o au şi restul cadrelor didactice cu specializări în chimie, fizică sau economie. Înainte de începerea examenului, mai mulţi candidaţi s-au pus de acord să strângă semnături pentru a cere ministerului schimbarea felului în care sunt concepute subiectele.
Iar dascălii de la real sunt cu atât mai dezavantajaţi cu cât şi orele disponibile pot fi numărate pe degete. „Sunt puţine şi răsfirate în tot Bucureştiul. O prietenă a prins 18-20 de ore pe săptămână, dar a trebuit să alerge la vreo patru şcoli în fiecare zi. A avut noroc că era tânără”, mai arată profesoara.
Unde ajung dascălii de zece
Cei peste 36.000 de profesori care au dat, ieri examenul de titularizare, considerat a doua treaptă de intrare în învăţământul preuniversitar, vor afla rezultatele examenului luni, 5 august. Tot atunci vor fi depuse şi contestaţiile. Cele mai multe locuri vacante sunt pentru posturile didactice de educatoare/profesori pentru învăţământ preşcolar (1.248), învăţători/profesori pentru învăţământ primar (1.122), educaţie fizică şi sport (344), matematică (318) şi limba engleză (261).
Cei care vor reuşi să obţină minimum nota cinci vor putea prinde un loc de suplinitor, dar pentru postul de titular, trebuie să ia cel puţin un şapte. Anul trecut, aproape jumătate dintre candidaţi au reuşit să atingă acest prag şi un număr- record de 220 dascăli au obţinut nota zece. Majoritatea predau acum la liceele de top din toată ţara. Dintre aceştia, cei mai mulţi s-au orientat către Bucureşti (28), Iaşi (16), Braşov (15) Timiş (13) şi Cluj (10).