Bancherii din România avertizează Guvernul

      Într-un comunicat de presă transmis vineri, cei mai mari bancheri din țara noastră avertizează că măsurile anunțate de Ministerul Finanțelor vor avea consecințe nefaste asupra populației, companiilor și asupra statului ducând la creșterea inflației și implicit la erodarea puterii de cumpărare. Riscul deprecierii leului va fi tot mai mare și vor apărea dificultăți suplimentare în menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

      ``Măsurile anunțate recent de Ministerul Finanțelor, în colaborare cu legile adoptate în Parlament cu privire la piața creditului reprezintă o intervenție de natură să modifice semnificativ parametri de funcționare a piețelor financiare din România, contribuind la intensificarea percepției negative a investitorilor față de riscul asociat plasamentelor în România, cu impact nefavorabil asupra climatului investițional pe termen mediu și consecințe în sfera proceselor de dezvoltate și convergență economică europeană. În contextul deficitului de cont curent deja ridicat, reducerea fluxurilor de investiții în România va dezechilibra balanța de plăți și raportul cerere/ofertă pe piața valutară, creând presiune pe cursul leului`` se menționează în comunicat.

      Bancherii spun că măsurile anunțate vor afecta sistemul bancar care se va confrunta cu o majorate simțitoare a costurilor și cu o deteriorare gravă a profitabilității. La o taxă de 0,9% raportul dintre costuri și venituri operaționale ar ajunge de la 55% la 74%, fiind cea mai mare din Europa (la egalitate cu Germania, unde dobînzile interbancare sunt negative și sistemul bancar se află în dificultate). În urma acestor lucruri, acționarii băncilor vor introduce măsuri de restabilire a profitabilității, așa cum se întâmplă în orice economie de piață funcțională.

      ``Prin urmare, aceste măsuri ar putea determina băncile pe de o parte să reducă ratele de dobândă la depozite, cu impact asupra remunerării economiilor românilor, iar pe de altă parte să majoreze costul creditării, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii (îndeosebi pentru cele mici și mijlocii, considerate motorul economiei). Acest lucru s-a întâmplat și în alte țări care au introdus o taxă pe activele bancare, majoritatea lor într-o formă mult mai blândă față de propunerea actuală a Guvernului român. De asemenea, băncile ar fi obligate să reacționeze și prin alte măsuri de tăieri de costuri, cum ar fi restructurarea rețelei sau reducerii de personal, cu impact la nivelul accesului la finanțare al clienților persoane fizice și juridice`` explică reprezentanții băncilor principale din România.

      În comunicat se precizează că atât cererea de locuințe cât și consumul populației vor fi afectate iar aceste aspecte vor avea un impact negativ asupra pieței imobiliare. În consecință, România se va lovi de o scădere vizibilă a creșterii economice în perioada care urmează, ``cu potențialul de a devansa sfârșitul fazei de expansiune a actualului ciclu economic, ceea ce ar pune în dificultate menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB``. Având în vedere majorarea accizelor și taxarea ciferi de afaceri a companiilor de telecomunicații și energie, inflația se va accentua, tarifele percepute consumatorilor finali se vor majora și presiunea pe curs va fi mult mai mare.

      ``Aceasta implică o anumită conduită la nivelul politicii monetare, mai ales în condițiile în care dobânda de politică monetară (2,5%) este inferioară ratei inflației (3,4%). Legarea taxei bancare de ROBOR complică însă inutil flexibilitatea BNR în calibrarea politicii monetare, în condițiile în care dobânzile interbancare reflectă condiții de lichiditate asupra cărora BNR are cel mai mare impact. Astfel, ROBOR este un indice de piață și nu o măsură a profitabilității băncilor. Prin urmare ROBOR nu poate fi 1,5% cu inflație peste 3% și curs stabil. O rată ROBOR `normală` în raport cu rata inflației ar fi de 5%, caz în care rezultatul agregat la nivel de sector bancar ar deveni unul negativ, ceea ce ar genera nevoia de recapitalizare a băncilor și ar restrânge drastic capacitatea acestora de a credita economia`` se mai arată în comunicat.

      Repezentanții celor mai importante bănci din România susțin că aspectele menționate mai sus vor duce la o importantă creștere a costurilor de finanțare pentru stat, în principal datorită faptului că băncile și fondurile de pensii nu vor mai avea o cerere ridicată pentru titlurile de stat, cum a fost în ultimul an. ``În cazul în care aversiunea față de risc de pe piețele globale ar crește semnificativ (mai ales în contextul întăririi politicii monetare în SUA), costul de finanțare pe scadențele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz în care statul se va confrunta cu efectul de bulgăre de zăpadă la nivelul datoriei publice (cum s-a întâmplat și în 2008-2009), putând chiar conduce la necesitatea unui acord de finanțare internațională`` se arată în comunicatul transmis de Horia Braun Erdei - BCR, Andrei Radulescu - BT, Florian Libocor - BDR, Dan Bucsa - Unicredit Romania și Nicolae Covrig - Raiffeisen Romania.

Sursa foto: ://www.puterea.ro/economie/bancherii-suna-alarma-cresterea-taxelor-si-impozitelor-este-iminenta-cum-au-ajuns-la-aceasta-concluzie-167641.html