Monica Iagar viata dupa retragerea din sport

 

 

     Monica Iagar. Un nume pe care toti sighetenii il stiu. Poate pentru cei care acum sunt mai tineri, acest nume nu inseamna nimic, dar pentru ceilalti, acest nume inseamna numele Sighetului dus pe cele mai inalte culmi ale atletismului mondial. Nascuta la Sighet, la data de 1 aprilie 1973, Monica Iagar a devenit un simbol pentru atletismul sighetean pana in zilele noastre. Proba de saritura in inaltime este cea care a consacrat-o si care i-a adus cele mai mari satisfactii pe plan sportiv, in 1998 devenind campioana europeana. Alte titluri obtinute de-a lungul carierei au fost cele de vicecampioana europeana in 1994 si 1999, locul 1 la Jocurile Mondiale Universitare 1999, locul 1 la World Cup Johannesburg 1998, locul 3 in finala Grand Prix-ului de la Fukuoka 1997, locul 4 la Campionatul Mondial Maebashi 1999, locul 8 la Jocurile Olimpice Atena 2004, locul 9 la Jocurile Olimpice Sydney 2000, campioana nationala in 2004 si 2005.

     La prima editie a concursului de Grand Prix de saritura in lungime de la Bucuresti din 2006, atleta Monica Iagar s-a retras oficial din activitatea competitionala.

De atunci ea a devenit Monica Iagar, mama a doua fetite: Ayana si Maya Mihaela. Si pentru ca am vrut sa aflam ce face Monica Iagar acum dupa 5 ani de la retragere, i-am propus un interviu pe care l-a acceptat si pe care vi-l prezentam si dumneavoastra. Nu am vrut sa aflam picanterii din viata ei, ci doar lucruri normale despre un om normal, despre viata unei mari atlete, acum cand probabil sportul nu mai este prioritar.

 

     Care este viata Monicai Iagar de acum? Cu ce se ocupa ea? Unde lucreaza?

     Viata mea arata asa: incepe de la 7 cu scoala Ayanei (fetita mare) ,apoi birou la MAI in cadrul unui serviciu pt sport..., dupa care scoala ....o iau pe  Ayana de la scoala si treburi casnice, cat si al doilea copil....

 Ce a determinat-o pe Monica Iagar sa practice atletismul, unul dintre cele mai grele sporturi individuale? Intrebarea este pusa, facand o paralela cu ziua de azi cand cei mai multi copii se indreapta spre sporturile de echipa gen baschet, fotbal, unde pregatirea fizica, in special alergarile, nu sunt atat de importante. La atletism rutina zilnica a antrenamentului nu e pe placul oricui.

 

 

      A fost atletismul unul din lucrurile care v-au schimbat si influentat viata? Viata de acum contine si ea o parte din atletismul practicat in trecut?

      Atletismul m-a facut om si am trait pentru el si prin el. Mi-a adus cele mai frumoase satisfactii si acum normal, tot prin sport traiesc dar la alt nivel...

 

      Fetele dumneavoastra practica atletismul? Sau vor practica atletismul? Sau le veti indruma spre sportul care il vor alege ele, indiferent care va fi acela? Ce sport v-ar placea ca ele sa faca?

      Fetele mele sunt foarte talentate, nu practica inca sport de performanta, dar au trecut prin multe ramuri de sport. Inca sunt mici ca sa inteleaga ceva din avantajele practicarii unui sport cat si satisfactiile morale si materiale pe care le ai in urma practicarii sportului de mare performanta.

 

      Cele doua fete sunt la inceput de drum ...intradevar m-am implicat in aducerea lor la CS Dinamo, dar de aici fiecare va constientiza cat poate duce si cat nu , nu e usor intr-un club mare si departe de casa. Ai avantaje si dezavantaje dar numai asa reusesti acolo unde e marea performanta ...sunt fete considerate bune pentru Jocurile Olimpice din 2016, vom vedea daca si psihic fac fata la aceasta schimbare ....aici trebuie o alta atitudine, mai mult tupeu,dar din acela constructiv...

 

      Eu zic ca lipsesc antrenorii si selectionerii...in rest nu ramane decat sa descoperim tinere talente ...dupa care cluburile sportive sa stie sa isi mentina acesti sportivi.

 Probabil ca stiti situatia CSS Sighet, unde unele sectii isi desfasoara activitatea in spatii improprii obtinerii performantelor – atletismul se practica pe culoare de beton la Colegiul ‘’Dragos Voda’’, la stadion pista este mai mult cu pietre decat cu zgura, groapa de nisip este mai tot timpul lipsita de o cantitate suficienta de nisip, copii nu sunt motivati prin aproape nimic pentru a obtine performante, datorita lipsei banilor.

      Nici pe vremea mea nu era mai bine. Era acelasi stadion si acelasi culoar cu cauciuc de 50 m, sau mai era un teren langa CN ‘’Dragos-Voda’’ dar asta nu m-a impiedicat sa fac sport ,ganditi-va ca eu faceam o proba tehnica...era mult mai greu numai domnul Csillik Zoltan stie cat a carat la saltele si suporti de fier ca sa pot sari cat-decat ....asa ca asta nu e motiv sa nu poti face sport de performanta ....ne-am obisnuit sa cerem dar trebuie intai sa dam ....eu imi aduc bine aminte si pantele de pe Solovan si cam tot ceea ce faceam la Sighet in materie de antrenament...am avut vointa indiferent de ceea ce se intimpla la club ...

 

     Ce trebuie facut pentru a revigora activitatea CSS Sighet, in special a sectiei de atletism, pentru ca de aici sa iasa in continuare si constant sportivi de exceptie, pentru ca acest club candva avea un renume in Romania? Considerati ca autoritatile locale ar trebui sa se implice mult mai mult in sustinerea CSS Sighet?

     Am mai spus, trebuiesc oameni care sa creada ca se poate si sa nu se lase batuti ....Domnii profesori Navodarszki Ludovic si Csillik Zoltan sunt doi oameni care au trait pentru sport si nu din sport...

 

     Ce se poate face de la nivel central pentru aceste cluburi din orasele mici? Cum pot obtine ele fonduri necesare pentru baze materiale, pentru premierea sportivilor, pentru stimularea lor?

     Se pot face multe dar cred ca trebuie sa avem rabdare, suntem intr-un moment greu de criza, dar cred ca va veni si timpul lor...

 

     Ce ar putea face Monica Iagar pentru CSS Sighet, din postura in care se afla? Numele dumneavoastra inseamna ceva in Romania, credeti ca ati reusi, in cazul in care ar fi nevoie, sa faceti ceva pentru CSS Sighet si in general pentru cluburile sportive scolare?

      Cred ca as putea sa fac ceva atunci cand voi deveni ministrul al sporturilor! Si nu e o gluma, chiar ma gandesc ca dupa 40 de ani sa fac si pasul spre politica, dar politica sportului..

 

      In cazul in care va intoarceti pentru o scurta perioada la Sighet, pot spera atletii de la CSS sa va aiba in mijlocul lor la antrenamente, pentru unele indicatii, aprecieri, pentru mici sfaturi?

      Poate la batranete, nicidecum foarte repede ...dar daca cineva imi va cere ajutorul voi spune da ...

 

      De care profesori de la CSS Sighet va aduceti aminte cu drag? Domnului Navodarszky Ludovic, ati avea ceva de-i transmis? Domnul Csilik Zoltan a fost si el antrenorul dumneavoastra, aveti cateva cuvinte despre el, pentru el?

      Cu domnul Navodarszky nu m-am antrenat niciodata dar am toata stima si respectul pentru ceea ce a facut pentru sportul sighetean, iar pentru domnul Csilik ...lui ii datorez totul ceea ce sunt acum, el m-a invatat sa sar ,el m-a invatat cei 7 ani de acasa in ale sportului si asta spune tot despre omul Csilik si antrenorul Csilik.

 

Sursa foto : http://www.click.ro/bbtcontent/clipping/CLIIMA20100128_0139/5.jpg