Dan Coe

     Dan Coe (nascut la data de 8 septembrie 1941, BucureÈ™ti; decedat pe data de 19 octombrie 1982, Köln, Germania) a fost un fotbalist român, care a făcut parte din Echipa naÈ›ională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970. El a jucat ca fundaÈ™ central, fiind supranumit "Ministrul apărării".

     Dan Coe s-a născut la 8 septembrie 1941 în oraÈ™ul BucureÈ™ti, într-o veche familie de aromâni, tatăl său, Duce Coe, fiind înainte de război component al echipei Sportul StudenÈ›esc, echipa care reuÈ™ea prima promovare în Divizia A în 1937 avându-l ca antrenor pe Coloman Braun-Bogdan.

     În anul 1956, Dan Coe a debutat la juniorii echipei Rapid BucureÈ™ti È™i în anul 1960 în echipa de tineret. Postul pe care a jucat a fost cel de fundaÈ™ central (stoper). A debutat în Divizia A la 18 martie 1962 în meciul Minerul Lupeni-Rapid BucureÈ™ti (1-1).

     În Divizia A a jucat un număr de 214 meciuri È™i a marcat 12 goluri. A jucat timp de 11 sezoane la echipa feroviară, fiind căpitan al echipei. El a câÈ™tigat cu această echipă în 1967 titlul de campion al României la fotbal, apărarea Răducanu - C. Lupescu - Dan Coe - Motroc - Greavu fiind considerată una din cele mai bune din acel campionat. Cu echipa Rapid BucureÈ™ti, a jucat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1967-1968 (4 meciuri) È™i apoi în Cupa OraÈ™elor Târguri, precursoarea Cupei UEFA în sezoanele 1968-1969 (2 meciuri) È™i 1969-1970 (2 meciuri), fără să înscrie un gol. În anul 1970 i s-a decernat titlul de maestru emerit al sportului.

     Între anii 1971-1973 a jucat timp de două sezoane în Belgia la echipa Royal Antwerpen F.C. În anul 1973, a revenit în România însă nu a fost reprimit la Rapid, fiind considerat prea bătrân. Coe a plecat atunci la echipa F.C. GalaÈ›i, aflată în Divizia B. A ajutând-o să promoveze în anul 1974 în Divizia A. Ca o coincidență, în acelaÈ™i sezon, Rapidul a retrogradat în Divizia B.

     Dan Coe evoluat pentru ultima oară în Divizia A la 8 decembrie 1974 în partida Universitatea Craiova-FC GalaÈ›i (6-0), după care s-a retras din fotbal.

     Coe a jucat în 41 meciuri pentru Echipa naÈ›ională de fotbal a României, în perioada 1967-1978, È™i a marcat două goluri. El s-a afirmat ca unul din cei mai buni stoperi ai fotbalului românesc, fiind în anii '60, împreună cu dinamovistul Nelu Nunweiller È™i stelistul Bujor Hălmăgeanu, unul din stâlpii apărării echipei naÈ›ionale de fotbal.

     În preliminariile pentru Campionatul Mondial din Mexic 1970, în meciul România-Portugalia (1-0) din 12 noiembrie 1969, desfășurat la BucureÈ™ti, Dan Coe l-a avut ca adversar direct pe celebrul atacant portughez Eusébio. După meci, Eusebio declara că „dacă în 1966 aÈ™ fi avut un fundaÈ™ care să mă marcheze cum a făcut-o Dan Coe astăzi, Portugalia n-ar fi ajuns niciodată în semifinale...”

     Dan Coe a făcut parte din lotul reprezentativ de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic (1970), purtând pe tricou numărul 6. Chiar dacă nu a jucat nici un minut la „Mundialul” din Mexic (fiind preferat pe postul său dinamovistul Cornel Dinu), Coe a fost unul dintre artizanii calificării României la acel turneu final. În meciul ElveÈ›ia-România (0-1), desfășurat la 14 mai 1969 în oraÈ™ul Lausanne, căpitan al echipei României a fost Dan Coe, iar apărarea selecÈ›ionatei României a fost de netrecut, presa denumind tripleta Rică Răducanu - Dan Coe - Sandu Boc „triunghiul de aur de la Lausanne”.

• Jocurile Olympice 1964 Osaka
• Campionii Romaniei 1967
• Campionatul Mondial Mexico 1970

     În anul 1980, lui Dan Coe i s-a aprobat o cerere de deplasare în Belgia. A sosit în această È›ară, de unde a trecut în Germania, stabilindu-se în oraÈ™ul Köln, unde a cerut azil politic. DeÈ™i a primit de la preÈ™edintele Nicolae CeauÈ™escu titlul de maestru emerit al sportului, aceasta nu a însemnat pentru Dan Coe un motiv de nu a mai critica sistemul politic din România. În È›ară, Coe era prea cunoscut È™i iubit.

     Dan Coe a fost găsit de managerul imobilului la 19 octombrie 1981 spânzurat în faÈ›a uÈ™ii din apartamentul unde locuia în Köln. Medicii au făcut de urgență o intervenÈ›ie chirurgicală, l-au reanimat direct, la cord deschis. Nu s-a aflat niciodată dacă s-a sinucis sau a fost omorât. (El trăia în Germania având statut de refugiat politic.) PoliÈ›ia germană nu a cercetat acest caz. Actele au fost direct închise. Acestă tragedie s-a întâmplat la scurt timp după un interviu dat de Dan Coe la Radio Europa Liberă.

Colegii săi de generație avansează alte ipoteze cu privire la moartea sa.

„Nu se sugruma el, l-au făcut Äƒia că a vorbit una alta pe la radio. Nu cred că-È™i lua el zilele, iubea prea mult viaÈ›a.”

—Rică Răducanu

     „Trecerea de la statutul de vedetă la cel de om obiÈ™nuit i-a provocat un È™oc, i-a creat o stare pe care nu a putut să o depășească. În schimb, cu două, trei luni înainte să moară, am auzit la Europa Liberă o emisiune în care povestea necazurile pe care el È™i tatăl său le-au trăit în România. Nu È™tiu dacă este un motiv destul de solid ca să-i atragă moartea, însă nu cred ca era atât de labil încât să se sinucidă.”

—Puiu Ionescu

     „Nu cred că Securitatea a fost implicată în moartea lui Dan. El a avut niÈ™te probleme cu „ei” pentru că, într-un turneu al Rapidului în FranÈ›a, a schimbat niÈ™te valută, lucru interzis pentru noi, fotbaliÈ™tii.”

—Ilie Greavu

     Încă din anii ´60 când juca la Rapid, dar È™i astăzi, pe Stadionul GiuleÈ™ti, una dintre scandările obiÈ™nuite ale suporterilor rapidiÈ™ti este: „Un strigăt din vechea Troie/Pentru faima lui Dan Coe/Și înc-o dată că e voie/ Ahoe.”

• Campion al României cu echipa Rapid BucureÈ™ti (1967)
• Cupa Balcanică: 1963-64, 1965–66

Sursa foto:http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/f/f6/Dan_Coe.jpg