Tradiții, obiceiuri și superstiții în ziua de Mucenici

      Se povestește că, în dimineața aceasta, patruzeci de sfinți au băutut cu ciomegele în pământ ca să intre gerul, iar alți patruzeci au făcut la fel ca să scoată căldura și să răsară iarba verde. Sărbătoarea de astăzi este marcată în calendarul ortodox cu o cruce neagră și aduce în casele românilor sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, alături de practici străvechi de pomenire a moșilor de neam și de provocare a primăverii.

      Cărțile sfinte relatează că pe vremea împăratului Lichinie, în Sevastia, cetatea Armeniei, trăia un voievod cumplit, pe nume Agricolae și că acesta avea o armată formată din 40 de soldați, toți creștini. Aflând asta, voievodul i-a forțat să se lepede de dreapta credință pentru a se închina idolilor. Soldații au refuzat, încălcând astfel porunca, prin urmare au fost supuși unor torturi de neimaginat. Au fost ținuți o noapte într-un râu înghețat, le-au fost zdrobite fluierele picioarelor, iar după ce și-au luat cununa muceniciei de la Hristos, trupurile lor au fost arse pe rug și aruncate într-un râu. 

      În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Mucenicii, Măcinii, Moșii de Mărțișor, Sfințișorii sau Sambra plugului - această denumire sugerând începerea noului an agricol. În unele zone se crede că Babele, capricioase și imprevizibile, mai zăbovesc încă trei zile pe la noi, dar, în majoritatea locurilor, începând de astăzi, Zilele Babelor lasă locul Zilelor Moșilor - despre care se spune că ar fi mai bune, mai călduroase și mai senine precum sufletul Moșilor. Mucenicii sunt spiritele acestor strămoși mitici, cărora femeile le pregătesc și le aduc ofrande preparate ritual ce urmează să fie consumate în context ceremonial sau împărțite de pomană la biserică. Poartă numele de mucenici, măcinici, brânduși, brândușei, bradoși, sfinți și sfințișori și au formă de opt, de albină, de porumbel sau chiar de om, ecou prin veacuri al sarcificiilor rituale umane, atestate în ceremoniile Anului Nou, celebrat în vechime la echinocțiul de primăvară.

      An de an, pe data de 9 martie, se aprinde focul echinocțial de Mucenici, numit și Focul Sfinților. Proiecție simbolică a soarelui pe pământ, focul arde anotimpul vechi și îmbătrânit, pentru a-l face să renască pe cel nou, aducător de vigoare și viață. Totodată, are un rol fertilizator, magic. Copiii sar peste focurile aprinse în ogradă pentru a fi feriți de boli, femeile persară cenușă de jur-împrejurul gospodăriei, formând un cerc protector împotriva șerpilor, bărbații întrețin flăcările cât mai mult timp, cu credința că, astfel, îi încălzesc pe cei 40 de Mucenici.

      Astăzi are loc și „retezatul stupilor”, adică se scot stupii afară, se curăță fagurii și se recoltează mierea, folosită acum în scop ceremonial - se prepară leacuri băbești și se folosește pentru îndulcirea rachiului, consumat în beția rituală îngăduită de Mucenici. Stupii sunt unși cu rachiu pentru a se înmulți roiul și se împart mucenici în formă de albină și miere. Tot astăzi, tradiția cere să bem 40 de pahare cu vin sau, să gustăm de 40 de ori din licoarea magică aducătoare de sânge roșu, sănătate și vigoare.

      O sărbătoare consacrată agricultorilor spune să se pornească simbolic plugul. Acesta se scoate festiv în fața casei și reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară și totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Pe timpuri, în această perioadă, plugarii încheiau înțelegerile pentru întovărășire care culminau cu o petrecere de pomină. 

      De amintit este că toți oamenii care nu au nume de sfinți își serbează astăzi ziua onomastică și, tot ceea ce semănăm astăzi, va rodi de 40 de ori mai mult, iar dacă nu respectăm sărbătoarea, vom boli 40 de zile, că așa cum va fi vremea, o vom avea și în următoarele 40 de zile.

      Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://www.argumentpress.ro/40-de-mucenici-traditii-superstitii-si-obiceiuri/