Obiceiuri și superstiții în Ajunul Crăciunului

        Ziua premergătoare Crăciunului, Ajunul Crăciunului (24 decembrie) este încărcată de tradiții și superstiții, iar cel mai bine acestea sunt păstrate în satele din România. 

        Pe 24 decembrie, gospodinele pregătesc covrigi și colaci care, potrivit tradiției populare, amintesc de înfășurarea unei mâini cu degetele întinse aparținând Crăciunesei care a ajutat-o pe Maica Domnului la nașterea pruncului și căreia i-au fost tăiate mâinile. Aceste preparate sunt făcute pentru colindători care vor veni să ureze la casele gospodarilor.

        Tot în Ajun se pregătesc turtele, care se mai numesc și „scutecele Domnului” și care amintesc de nașterea Mântuitorului. Turtele se presară din timp cu apă călduță, cu zahăr pisat amestecat cu nucă sau cu semințe de cânepă. În seara Ajunului, gospodina casei așează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roșu, la dreapta sticlei o farfurie cu turte, una cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colțuri ale mesei câte un colac. 

        În funcție de zonele țării, împodobirea mesei din seara de Ajun diferă, se aseamănă doar la faptul că bucatele sunt de post. Niciunul dintre cei prezenți la masă, membrii familiei, nu gustă din preparate și nu cinstește un pahar cu vin până când preotul nu binecuvântează masa. La plecare, preotul ia banii de sub fața de masă, doi colăcei și o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci.

        Sfințirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și însoțitorii acestuia. Tradiția populară spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. Se spune că trebuie să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Pentru ca omul să fie sănătos, să aibă noroc și să fie demn de Sfânta Împărtășanie, nu trebuie să consume nimic până la apariția stelei.

        Tradiția spune că în seara de Ajun bărbatul casei trebuie să adune din sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. Fetele nemăritate își roagă mamele să-l facă pe preot să stea puțin mai mult în casă și să mănânce ceva pentru ca pețitorii lor să nu întârzie. Femeia care pregătește colacii pentru Crăciun se duce în livadă cu aluat pe mâini și spune: „măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.

        Dacă ți-a plăcut acest articol distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/traditii-obiceiuri-si-superstitii-ce-nu-ai-voie-sa-faci-in-ajunul-craciunului-daca-vrei-sa-ai-belsug-in-2017-618811.html