Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Administratie
 
MARI PERSONALITATI ROMANESTI
Adaugat: 03 Mai 2017    Actualizat: 03 Mai 2017
 
StangaStanga
DreaptaDreapta

     Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru generaţiile de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.

      Pictorul s-a născut în satul Pitaru, judeţul Dâmboviţa, fiind al şaselea copil al lui Ion şi al Ruxandrei Grigorescu. În anul 1843, când îi moare tatăl, familia se mută la Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor, în casa unei mătuşi. După o timpurie ucenicie, de numai doi ani, între 1848 şi 1850 în atelierul miniaturistului şi pictorului de biserici ceh Anton Chladek (1794 - 1882), Grigorescu va executa icoane pentru bisericile din Băicoi, judeţul Prahova, şi mânăstirea Căldăruşani. În anul 1856, realizează compoziţia istorică Mihai scăpând stindardul, pe care o prezintă domnitorului Barbu Ştirbei, împreună cu o petiţie prin care solicită un ajutor financiar pentru studii. Între 1856 şi 1857, va picta biserica nouă a mănăstirii Agapia, din Neamţ. „Toată noaptea visam numai îngeri şi scene religioase. Erau zile când tot ce făceam mi se părea trist, fără viaţă, fără armonie; şi atunci îmi venea să las totul baltă şi să plec în lume. Intra o rază de soare şi deodată se lumina şi biserica şi sufletul meu. Pe atunci noi n-avem niciun fel de orientare în artă. Era o carte veche, cu slove chirilice, care ne da reţete de la Muntele Athos pentru prepararea culorilor şi câteva lămuriri despre vârsta, îmbrăcămintea, viaţa şi însuşirile fiecărui sfânt”. (Viața și opera lui Grigorescu, Colecția Pictori de Geniu, Editura Adevărul Holding, București, 2009, pag. 47) La intervenţia ministrului de externe, Mihail Kogălniceanu, care îi apreciază calitatea picturii, primeşte o bursă pentru a studia la Paris.

      În toamna anului 1861, tânărul Grigorescu pleacă în capitala Franţei, unde intră la Şcoala de Belle-Arte, frecventând atelierul lui Sébastien Cornu, unde este coleg cu Auguste Renoir. Conştient de propriile-i lacune în formaţia artistică, va studia în primul rând desenul şi compoziţia. Va părăsi curând atelierul şi, atras de noile viziuni ale Şcolii de la Barbizon, se va stabili în această localitate, desăvârşindu-şi educaţia picturală prin asimilarea experienţei unor artişti precum Jean-François Millet, Camille Corot şi Théodore Rousseau. Influenţat de acest mediu artistic, Grigorescu devine preocupat de însuşirea unor modalităţi novatoare de expresie, în atmosfera cultului pentru pictura en plein air, ce pregătea apropiata afirmare a impresioniştilor. „Sentimentul colorează, nu pensula. Poţi colora c-o bucăţică de cărbune, şi toate tuburile din lume nu-ţi dau albastrul unei flori de inişor dacă nu-l ai în suflet.” (Viața și opera lui Grigorescu, Colecția Pictori de Geniu, Editura Adevărul Holding, București, 2009, pag. 7)

      În cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1867, participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Ţigăncuşă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, va participa la Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de Societatea Amicilor Belle-Artelor. În anii 1873 – 1874, face călătorii de studii în Italia (Roma, Neapole, Pompei), în Grecia şi la Viena.

      În anul 1877 este chemat să însoţească armata română în calitate de pictor de front, realizând la faţa locului, în luptele de la Griviţa şi Rahova, desene şi schiţe ce vor sta la baza unor viitoare compoziţii. „Soldaţii noştri sunt nişte bravi şi zău c-am avut poftă să viu să-i desenez aci, în această baie de foc. [...] S-ar putea întâmpla să rămână ceva din opera mea care să amintească mai târziu lumii întregi că soldatul român n-a crâcnit în faţa gloanţelor, după cum n-a crâcnit nici în faţa mămăligii”. (Viața și opera lui Grigorescu, Colecția Pictori de Geniu, Editura Adevărul Holding, București, 2009, pag. 99/110)

     Din 1879 până în 1890, lucrează îndeosebi în Franţa, fie în Bretania, la Vitré, fie în atelierul său din Paris. Întors în ţară, deschide mai multe expoziţii personale la Ateneul Român, între anii 1891 şi 1904.

     Din 1890 se stabileşte definitiv în ţară şi se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârşită variaţie a motivului, pictează portrete de ţărănci, care cu boi şi numeroase peisaje cu specific românesc.

      În portrete, în compoziţii inspirate de experienţa participării la Războiul de Independenţă – Atacul de la Smârdan, Roşior călare – în seria de Care cu boi, în peisajele realizate în ţară ori în timpul călătoriilor în străinătate – La Posada, Bordei în pădure, Potecă cu flori, Pescăriţa din Granville, Răspântie de oraş la Vitré – se impun aspecte ale unui stil şi ale unei viziuni cu totul originale. Exerciţiul lucrului în aer liber aduce paletei sale luminozitate, iar modul de construcţie plastică o inedită îmbinare între rigoare şi spontaneitate. „Floarea trebuie să fie plăpândă, nu fragilă. Şi umedă şi curată, moale, proaspăt colorată, să-şi păstreze pe pânză şi lumină, şi seva. Şi asta nu se face numai cu vopselele din tub”. (Viața și opera lui Grigorescu, Colecția Pictori de Geniu, Editura Adevărul Holding, București, 2009, pag. 120)

      În 1899 este ales membru al Academiei Române, fiind primul artist plastic căruia i se face această onoare. Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

      Personalitate eminentă a plasticii româneşti, într-un moment decisiv pentru constituirea culturii române moderne, Nicolae Grigorescu întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic. Cu o formaţie în care se remarcă filonul tradiţiilor picturii murale de care s-a apropiat în anii tinereţii şi, deopotrivă, experienţele impresioniştilor, Grigorescu se manifestă în diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi şi după dispariţia artistului. Influenţa covârşitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor săi a marcat şi evoluţia generaţiei ce i-a urmat, creaţia sa inaugurând astfel o tradiţie picturală de amplă rezonanţă.

      Nicolae Grigorescu a determinat o schimbare fundamentală în evoluţia picturii şi gustului artistic în România. Temperament puternic şi complex, liric prin firea sa, înzestrat cu o sensibilitate care i-a permis să adapteze mediului şi peisajului românesc idealizarea poetică inspirată de pictorii Şcolii de la Barbizon, el rămâne primul pictor român de circulaţie europeană.
„Lucrează mult în fiecare zi. Şi şterge tot ce faci, dacă nu simţi sufletul tău acolo. Dar lucrează mult – ca să poţi lucra repede. Toate lucrurile de afară trebuie făcute repede, smulse din zbor. Cu acelaşi peisaj, scăldat în aceeaşi lumină şi privit cu aceaşi dispoziţie sufletească nu te întâlneşti decât o dată în viaţă. Iată de ce-i important să poţi lucra repede”. Nicolae Grigorescu (Viața și opera lui Grigorescu, Colecția Pictori de Geniu, Editura Adevărul Holding, București, 2009, pag. 72)

Nicolae Grigorescu acasă, în Câmpina

     Astăzi, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” din Câmpina este o secţie a Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, unde pictorul Nicolae Grigorescu şi-a trăit în această casă ultimii ani din viaţă, 1904 – 1907, aici găsindu-se ultimul său atelier. El s-a retras la Câmpina împreună cu toată familia: soţia sa, Maria Danciu, şi fiul său Gheorghe Grigorescu. A ales acest oraş pentru aerul său patriarhal şi, mai ales, pentru împrejurimile de o inegalabilă frumuseţe: malurile Prahovei, înconjurate de dealuri acoperite de o vegetaţie specifică, albastrul fără sfârşit al cerului, elemente pe care le întâlnim adesea în operele sale din această perioadă.

      Casa, construită chiar de către artist, a ars în timpul primului război mondial deoarece, din nefericire, aici fusese stabilit cartierul general german pentru întreaga zonă, astfel încât, spre finalul conflagraţiei, un mare incendiu a distrus-o în întregime. O parte dintre obiecte, în special cele de la parter, au putut fi salvate, ceea ce a făcut posibilă reconstituirea casei artistului (atelierul, sufrageria, biblioteca) în perioada 1954 – 1955, Muzeul fiind deschis în 1957. Reconstrucţia s-a desfăşurat sub directa îndrumare a fiului artistului, fotografiile din timpul vieţii lui Nicolae Grigorescu fiind de mare ajutor. Planurile de reconstrucţie au fost realizate de arhitectul câmpinean Popişteanu, iar Nae Goage, sculptor amator şi, vreme de mai mulţi ani, ucenic al artistului, a contribuit, alături de Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului, la refacerea cât mai fidelă a clădirii.

       Tablourile expuse provin din patrimoniul iniţial al casei memoriale a artistului sau sunt împrumutate din colecţiile Muzeului de Artă din Ploieşti, ca şi din acelea ale Muzeului Naţional de Artă al României. 

sursa foto: http://www.cronicadeiasi.ro/pictures/images/nicolae_grigorescu.jpg, http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/05/20/fetita-cu-basma-rosie-nicolae-grigorescu.jpg,http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2014/05/20/fetita-cu-basma-rosie-nicolae-grigorescu.jpg,http://t70.trilu.ro/image/petre78/4acd6c6d182067/thumb-1400x733.jpg,http://c300221.r21.cf1.rackcdn.com/nicolae-grigorescu-portret-de-fetita-1346324253_b.jpg,http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Nicolae_Grigorescu_-_Doi_be%C8%9Bivi.jpg, http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/aa/Nicolae_Grigorescu_010.jpg,http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/aa/Nicolae_Grigorescu_010.jpg


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Un Centru pentru Persoane Vârstnice și 16 stații de încărcare a mașinilor electrice, cele mai noi investiții care se vor face în Câmpina
Două investiții extrem de importante se vor face la Câmpina.
 
Situație cu iz penal la Piața Centrală din Câmpina. Consilier local: Domnule viceprimar, raportul ăsta e un fals!
La ultima ședință a Consiliului Local Câmpina s-a discutat despre ...
 
Școala Gimnazială din Arcani va fi reconstruită din temelii
Este unitatea de învățământ cea mai afectată de seismele din jud...
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor
„Printr-un transport mai sigur se reduc diferențele și discrepanț...
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș
S-a lansat licitația pentru proiectul „Modernizare Bulevard Mihai V...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0
 
SANATATE
 
Curiozități și superstiții despre magnolii - florile feminității

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
În mai se inaugurează Muzeul Ivan Patzaichin și un traseu verde numit „Delta lui Ivan”

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL SALAJ
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL IASI
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0