Scriitorul Lucian Blaga

BLAGA, LUCIAN

Lucian Blaga s-a născut la data de 9 mai 1895, în comuna Lancrăm, județul Alba și a murit pe data de 6 mai 1961, la Cluj.

Poet, dramaturg și filosof.

Fiul preotului Isidor Blaga și al Anei (născută Moga). Crescut într-o familie cu tradiții intelectuale, și-a făcut studiile elementare la gimnaziul german din Sebeș și pe cele medii la liceul românesc dinBrașov (1906-1914). Pentru a nu fi încorpotat în armata austro-ungară, se înscrie la Institutul teologic din Sibiu, pe careîl va absolvi în 1917.Frecventează cursurile Facultății de filosofie din Viena (1917-1920), obținând titlul de doctor.

Între anii 1920 și 1926 redactor la revista Cultura din Cluj și Banatul din Lugoj; colaborează la numeroase publicații cu eseuri și cu poezii.

În 1926 intră în diplomație, fiind, succesiv, atașat de presă și consilier la legațiile României din Varșovia, Praga, berna și Viena, apoi ministru plenipotențiar la Lisabona.

În 1935 i se conferă Marele premiu al Academiei Române, al cărei membru va fi ales înanul următor.

În anul 1939 părăsește activitatea diplomatică; ocupă catedra de filosofia culturii cei se crează la Universitatea din Cluj. Din anul 1948 lucrează în cadrul Institutului de istorieal Academiei, filiala Cluj.

A debutat în Tribuna din Arad (1910).

Opera filosofului, alcătuind un sistem, cuprinde patru trilogii, la care se adaugă mai multe volume de eseuri.

Lucian Blaga a fost unul dintre întemeietorii revistei Gândirea (1921).

Spiritul operei sale, menținut cu consecvență, a rămas insă străin de orientarea ortodoxistă, ceeace a dus dealtfel la polemică ( încă din 1925) și apoi la părăsirea definitivă a revistei ( 1941).

Asimilat adesea expresionismului – pe care l-a susținut teoretic, dându-i o accepție largă, de «stil al năzuinței spre absolut», conformă cu propria sa filosofie a culturii, și cu care opera lui prezintă anumitesimilitudini – Blaga este în realitate un poet cu vocația clasică a transparenței și a măsurii.

OPERA:

Poemele luminii, Sibiu, 1919 (ediția a doua, București, 1919); Pietre pentru templul meu, Sibiu, 1919 (ediția a doua Bucureșri, 1920); Pașii profetului, Cluj, 1921; Zamolxe, mister păgân, Cluj, 1921; Cultură și cunoștință, Cluj, 1922; Tulburarea apelor, dramă, Cluj, 1923; Filosofia stilului București, 1924; În marea trecere, Cluj, 1924; Fețele unui veac, Arad, 1925; Daria, dramă în patru acte, Cluj, 1925; Fapta, joc dramatic, București, 1925; Învierea, pantonimă în patru tablouri, București, 1925; Ferestre colorate, însemnări și fragmente, Arad, 1926; Meșterul Manole, dramă în cinci acte, Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Censura transcendentă, încercare metafisică, București, 1934; Avram Iancu, dramă într-un prolog și trei faze , Sibiu, 1934 ( ediția a doua 1942); Orizont și stil, București, 1936 (ediția a doua 1937); Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937; La curțile dorului, București, 1938; Fenomenul originar, București, fără an; Artă și valoare, București, 1939; Diferențialele divine, București, 1940; Despre gândirea magică, București, 1941; Poezii, ediție definitivă, București, 1942; Opera dramatică, I-II, Religie și spirit, Știință și creație, Sibiu, 1942; Nebănuitele trepte, Sibiu, 1943; Trilogia cunoașterii, București, 1943; Arca lui Noe, Sibiu, 1944; Trilogia culturii, București, 1944 (ediția a doua 1969); Discobolul, Aforisme și însemnări, București, 1945; Trilogia valorilor, București, 1946; Despre conștiința filosofică, I-II, Cluj, 1947; Din lirica universală, , tălmăciri, București, 1957; Poezii, București, 1962; Hronicul și cântecul vârstelor, București, 1965 (ediția a doua 1973); Poezii, București, 1966; Versuri, București, 1966; Antologie de poezie populară, București, 1966; Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, București, 1966; Poezii, București, 1967; Zări și etape, București, 1968; Poezii I-II, București, 1968; Experimentul și spiritul matematic, București, 1969; Din lirica engleză, tălmăciri, București, 1970; Teatru, București, 1970 (ediția a doua 1971); Scrieri despre artă, București, 1970; Isvoade, eseuri, conferințe, articole,București, 1972; Poezie. Teatru. Proză autobiografică, I-II, București, 1972; Ceasornicul de nisip, Cluj, 1973; Opere I-V, București, 1974-1977; Ce aude unicornul, București, 1975; Aspecte antropologice, Timișoara, 1976; Ființa istorică, Cluj-Napoca, 1977; Încercări filosofice, Timișoara, 1977.

Sursa foto: http://haihui-prin-lume.blogspot.ro/2011/07/casa-memoriala-lucian-blaga.html