Dona Dumitru Siminică

Dona Dumitru Siminică

     Dona Dumitru Siminică, nascut in 1926, Târgoviște — decedat pe 27 noiembrie 1979, București, a fost un solist vocal român, provenit dintr-o familie de muzicieni și lăutari.

     Biografie
     S-a născut în Târgoviște în 1926 ca fiu al violonistului Nicolae Siminică. În 1933 se mută cu familia la București, în această perioadă începând să învețe în paralel zidăritul, dar și să cânte la vioară, de la tatăl său.

     Cariera artistică
     În 1946 face doi ani de școală de constructori, meseria sa de bază fiind cea de zidar până la jumatătea anilor `50. În 1950 ajunge șef de șantier. În 1952 creează un taraf și începe să cânte prin localurile bucureștene din Piața Amzei și Piața Sf. Gheorghe.
     În jurul anilor '60 se zvonea că acesta ar avea-o ca amantă pe interpreta Violeta Romanescu, zvon neconfirmat însă.
     Dona Dumitru Siminică este descendent dintr-o mare familie de instrumentiști de muzică populară, el fiind acela care a impus numele familiei pe scene, atât pe plan național cât și internațional, în bună parte datorită legăturilor cu muzica ale rudelor sale. Moare la 27 noiembrie 1979 în București.

     Înregistrări
     Aproape toate înregistrările sunt realizate cu acompaniament de taraf mic, pentru o mai bună etalare a calităților vocale: timbrul cald, registrul acut, emisia în falset și cu o bogată și diversă ornamentație a melodiei. Alături de Fănică „Chioru” Vișan, este singurul interpret vocal care a reușit în perioada comunistă să obțină aprobare pentru a interpreta câteva piese în limba rromanes.
     Primul album al lui Dona Dumitru Siminică este împărțit cu Fănică Vișan (o față doua piese ale lui Dona Dumitru Siminică, și pe cealaltă față doua piese ale lui Fănică Vișan). Urmează apoi înregistrări pe niște discuri de ebonită și pe un disc mic cu orchestra lui Nicolae Băluță în perioada 1957-1962. Înregistrează apoi alte discuri mici (EP-uri) cu taraful fraților Gore, taraful Ion Mărgean și taraful Gheorghiță Trandafir în perioada 1965-1971, iar în 1979 lansează ultimul disc al său, cu taraful Nicolae Stan, un vinil cu 10 piese intitulat „Inel, inel de aur”.

     Repertoriul și stilul de interpretare
     Dona Dumitru Siminică este un reprezentant de frunte al muzicii tradiționale lăutărești urbane. Bun violonist, are un repertoriu bogat de hore de virtuozitate, dar mai presus de orice, este un excepțional solist vocal, excelând în interpretarea cântecelor lăutărești de jale.
     Majoritatea pieselor sale au melodii înrudite, cântând deseori aceeași melodie cu alt text (tehnică împrumutată de la contemporanul său Ion Nămol).
     Repertoriul și stilul de interpretare poartă reminiscențe ale muzicii vechi, cântate în saloanele și curțile boierești din secolele XVIII și XIX (probabil în aceasta perioadă ultimă fiind învățate și transmise mai departe de către bunicul său Fănuș „Dona” Siminică, cu influențe orientale, stil muzical ce a atins un vârf în Valahia. Acest fond vechi muzical a fost transformat de către Dona Dumitru Siminică, atât muzical (adaugând improvizații vocale peste melodia simplistă), cat și liric (adaugând versuri ce aveau mai multă relevanță pentru comunitățile sărace țigănești din a doua jumătate a sec. 20).
     Printre muzicienii care l-au ajutat pe Dona Dumitru Siminică să-și înregistreze albumele se numără Ion Mărgean la vioară, Nicoale Stan la vioară, Gheorghiță Trandafir la acordeon, Fărâmiță Lambru la acordeon, Costică Șerban la acordeon, Iani Ciuciu la țambal, Marin Marangros la țambal, Grigore Ciuciu la contrabas, Mihai "Riță" Gheorghe la contrabas.

     Cântece din repertoriu
     Repertoriul său consta din cântece instrumentale completate de excelente interpretări vocale ale melodiilor lăutarești. Tot din repertoriu putem aminti cântece de dragoste, iubire neîmpărtășită, interpretate în limba română, mai rar în țigănește.

    De trei ani nu dau pe-acasă
    Leliță Floare
    Am o mamă bolnavioară
    Afară e întuneric
    Moșule te-aș întreba
    Vai, ce dor mi-este de tine (preluat de la Romica Puceanu)
    Într-o vinere la târg
    Cine are fată mare
    Foaie verde trei smicele

    A bre nane a bre dade
    Draboro (Buruiană de leac)
    Spune, Ticuleană, spune
    Sare lumea han ai pen (Toată lumea bea și mănâncă)
    Osoreia, orbaro (Pădure mare)
    Se mărită Leana noastră
    Lina, Cătălina (Pe deasupra casei mele)
    Munte, munte brad frumos

    Mai am două doruri grele
    Cine-a lăsat oftatul
    Puică ce dragoste-avem
    Hai muncate cinstime (Hai la muncă cinstită)
    Ce mi-e mie drag pe lume
    Lelea cu coadele lungi
    S-a dus puiul de la mine
    La Șalul cel negru
    Am iubit și-am să iubesc

Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/f/fc/Dona_Dumitru_Siminic%C4%83.jpg