După constituirea poporului nostru, locuitorii Dobrogei, români aflaţi în stransă, permanentă relaţie cu fraţii lor de pe întreaga cuprindere a ţării noastre, s-au organizat în diferite formaţiuni politice.În apropierea comunei Mircea Vodă (judeţul Constanţa), s-a descoperit o inscripţie care atestă existenţa, în anul 943, a unei astfel de formaţiuni condusă de jupan Dimitrie (jupan era titlul ce se acorda unui feudal cu funcţii importante).
Autoritatea lui Dimitrie se va fi extins asupra unei zone geografice mai largi, unii istorici incluzand în spaţiul aflat sub controlul lui şi teritoriul unde, în comuna de azi Basarabi (judeţul Constanţa), se află săpate, într-un masiv de cretă, şase monumente rupestre, datate în această epocă. Baza economică a formaţiunilor feudale dobrogene o constituiau agricultura şi creşterea animalelor, pescuitul,îndeletnicirile meşteşugăreşti şi negoţul. Pentru apărare,conducătorii locali, printre ei de bună seamă şi Dimitrie, au înălţat cetăţile de care amintea, în anul 971, cronicarul bizantin Kedren, sau, trei ani mai înainte, cneazul rus Sviatoslav.
Atestarea documentară a jupanului Dimitrie confirmă prezenţa timpurie a unui conducător politic în teritoriul românesc dintre Dunăre şi mare, şi, implicit, existenţa unui proces de stratificare feudală a societăţii din acele locuri.