Costumul popular de Moldova păstrează în structura sa elemente străvechi, tradiţionale. Cămaşa femeiască se croieşte din patru foi drepte, fără nici un fel de răscroială, foi care se încreţesc la gât, aşa cum se întâlnesc şi pe metopele monumentului de la Adam-Klisi; păstrează, de asemenea, marama, fusta largă. Costumul bărbătesc păstrează iţarii, sumanele, opinca. Costumul femeiesc de Moldova este costumul cu fotă, care cuprinde aria Moldovei pornind din zona Vrancei până în nordul ţării, excepţie făcând unele zone ca de ex. Iaşi, Bacău, unde se întâlneşte şi costumul cu fustă numită „androc“. Dar, costumul cu fotă este răspândit şi în zonele de miazăzi ale ţării, cuprinzând zona Argeş, Muscel, Dâmboviţa, Râmnicu-Sărat, Buzău. Deosebirea dintre aceste costume şi costumul cu fotă al Moldovei se vede mai ales din punct de vedere al ornamentării. Fota este piesa dreptunghiulară de culoare neagră, ţesută în două sau patru iţe, care înfăşoară strâns corpul de la talie în jos. Se poartă cu ie sau cămaşă cu altiţă, încreţ şi râuri, cu brâu, bete, pieptar. Pe cap se poartă ştergarul, marama sau fruntariul. La gât poartă podoabe de mărgele numite „gherdan“, sau „zgarde“. Costumul bărbătesc în forma lui arhaică s-a compus din cămaşa croită din două foi, la care se adaugă mânecile din umăr, din iţari de lână, căciulă şi opinci. Cămaşa din zilele noastre prezintă ornamente mai bogate şi se compune din 2 piese: partea de la brâu în sus şi „fusta“ cămăşii. Aceasta se croieşte din 3-4 foi care se încreţesc cu un şnur. Peste costum bărbaţii poartă cojocul şi sumanul.