Cămaşa bărbătească de Muntenia

   Ca şi cămaşa de Oltenia, cămaşa de Muntenia s-a dezvoltat pornind de la cămaşa bătrânească. Ea face parte din tipul cămăşii lungi cuprinde zona de dealuri şi câmpii a Munteniei până la Dunăre. Deosebirea dintre ea şi cămaşa de Oltenia constă mai mult din punct de vedere al ornamentului. Astfel, în Muntenia apare cămaşa mai bogat ornamentată (Olt, Argeş şi Muscel) la care apar şi paete (după primul război mondial). Cămaşa de Muntenia se croieşte lungă, cu şi fără platcă şi cu „petrecătoare“. Petrecătoarea este o bucată de pânză lată de 2-3 cm care se adaugă de-a lungul gurii cămăşii; în ea se taie „cheutorile“ (butonierele).
   Cămaşa cu platcă se croieşte din cinci lăţimi de pânză, dintre care patru pentru piepţi şi mâneci, iar restul pentru clini broschiţe, platcă, petrecătoare, guler.
   Foile piepţilor se fixează de platcă printr-un creţ. Gulerul se încheie prin nasturi de piatră. Mai nou, cămaşa lungă apare formată din două piese: cămaşa propriu-zisă, fără platcă, adică piesa până la brâu denumită „căpeneag“ (în judeţul Olt) şi fusta cămăşii. Fusta se croieşte separat din 4 lăţimi cu lungimea de 30-40 cm şi se poate încreţi pe un şnur numit „brăcinar" din aţă de cânepă ori bumbac. Căpeneagul se croieşte din 2 lăţimi (pentru piept şi spate) în care se taie gulerul şi gura cămăşii. Mânecile pornesc drepte, din umăr, fără nici un creţ şi se prelungesc până, jos. Gulerul acestei cămăşi se poartă răsfrânt.
   Ornamentarea cămăşii de Muntenia se face bogat şi fastuos în culorile de alb şi rareori crem „picat“ cu culori pastelate, liliachiu, vernil, galben, ori cu paete. Motive geometrice bogate şi compacte, cusute în punctul „la un fir“ sunt atât de exact şi minuţios cusute încât în toată lăţimea nu se zăreşte un fir de pânză (Olt, Argeş, Muscel). Motive romboidale, pătrate, dreptunghiulare sunt distribuite pe poale, jos la mâneci şi pe petrecătoare.
   Pe platcă apar modele mai mici, uneori motive florale ca trandafiri, boboci etc. Aceste motive ornamentează şi piepţii printre cutele cusute cu punctul de tiv. Poalele cămăşii de Muntenia se ornamentează şi cu şabace (4-5 cm) cusute cu „obinzeli“ şi „umplute” cu punctul înaintea acului, cu coton ori mătase vegetală albă (Argeş). Jur împrejurul acestor şabace stau alte şabace mici ca paianjenul, guriţa păpuşii, ori câte un mic motiv floral lucrat tot în alb.
   Cămaşa cu căpeneag şi fustă se ornamentează pe poale, mâneci, la umeri şi guler cu acelaşi motiv în alb ori crem. În Muntenia apare şi cămaşa căluşarului (Pădureţ Argeş, Coloneşti, Scorniceşti-Olt) care se ornamentează în culori de verde moale, galben, siniliu, roşu, negru şi în punct de cruce ori tighele.
   Creţurile cămăşii bărbăteşti de Muntenia se cos la umeri, piept şi spate, în jurul plătcii şi jos la mânecă când cămaşa se termină cu bantă. Acestea apar mai înguste şi se lucrează în alb, cu punctul înaintea acului. Mărunte, bine trasate într-un singur motiv (Olt, Argeş, Muscel,R.Sărat, Buzău), în Ilfov se lucrează în 2 rânduri de motive paralele, între ele apărând cute ca nişte pliseuri verticale, din încreţirea pânzei.
   Creţurile cămăşii de Muntenia poartă denumiri de „creasta puiului“ în Olt, „stâlpi“ în Ilfov şi „fagure“ în Argeş.
   Punctul folosit în ornamentarea cămăşii de Muntenia este „la un fir”, cusut cu muline ori mătase vegetală albă. De asemenea, se mai foloseşte tighelul, punctul „obinzelilor“.
   Cămaşa veche se poartă cu nădragi, pantaloni de bumbac ţesuţi în război.Nădragii cămăsii bătrâneşti se croiau din dimie albă (lână ţesută în 4 iţe şi dată la ,,piuă“) cu „ghizduri” (tăieturi în locul buzunarelor).
Brâul, chimirul, betele sunt încingătorile costumului bărbătesc de Muntenia. Brâul se lucrează în 4 iţe, cu sau fără ornamente, în roşu; Ilfovul prezintă brâul cu dungi verticale în alb. Peste el se încing uneori betele.
Betele se încing mai ales la cămaşa lungă, fără brâu. Ele se ţes în năvădeală, în ochiuri şi în culori de: roşu, grena, alb, verde. Acestea se ţes la război, în 4 iţe şi se „bat“ uneori cu mărgele pe margini (Olt, Argeş).
Peste cămaşă şi pantaloni, se poartă „vesta“ (Olt) închisă la 4 nasturi în faţă, ori vesta din postav, (Argeş, Muscel, Dâmboviţa) închisă până în gât şi cu două rânduri de nasturi (5 şi 5).
În vreme de iarnă, bărbaţii poartă „cortelul“ (Olt) - haină mare de dimie albă, croită în clini, decorată cu mici ornamente în găitane negre, picate Cu roşu ori albastru. „Minteanul“sau „zeghea“ se poartă în celelalte zone ale Munteniei; acesta se croieşte din aceeaşi dimie albă sau neagră şi se decorează cu găetane negre la gât şi buzunare.
Pentru drumuri lungi, ţăranul de Muntenia foloseşte „ipingeaua“ de culoare „săină“ (culoarea lânii negre de pe oaie). Mai nou, foloseşte „mantaua“ din dimie, în felul mantalelor militare (Olt).