Camasa femeiasca de Banat

Cămaşa femeiască de Banat

            Portul Bantului păstrează unitatea portului din întreaga ţară. Materia primă, pânza in, cânepa, bumbacul şi lâna au stat la baza confecţionării costumului femeiesc şi bărbătesc.
            Portul femeiesc din Banat se compune din cămaşa numită „spăcel“, poalele din aceeaşi pîn­ză, opregul, catrinţa, „conciul“.
            Cămaşa mare, lungă şi largă, păstrează cro­iul vechi, dacic. Ea se croieşte din pânză groasă de bumbac, ţesută cu vărgi înguste (2-3 mm) de in, în 2 iţe, vărgi care-i dau aspect de ro­busteţe. Cămaşa se croieşte din 4 foi care se unesc la gât printr-un guler lat de 2-3 cm. Mâneca, este largă şi se termină uneori prin „fodor“.
            Ornamentul principal îl constituie „tabla“ (modelul mare, lat de circa 15 cm), care porneşte din apropierea gulerului până mai jos de cot. Unele cămăşi prezintă un rând de asemenea mo­tive, alteori, două sau trei rânduri.             Jos, mânecă se termină cu un „ciupag“ cusut pe încreţul fodorului. La marginea tivului se croşetează întotdeauna o dantelă cu alb.
            Motivele geometrice sunt reprezentate prin pătrate mari, romburi în coton alb „picat“ ici şi colo de negru sau subliniat de şirul „nemţoanelor“ străbătute delicat de acelaşi fir negru; motivul de Banat este elegant şi plin de fineţe.
            Bogăţia motivelor cusute cu alb este între­tăiată de orificiile motivelor lucrate în „tăietură“.
            Deci, punctul „peste fire“ (la un fir) „nemţoanele“, tăietura, tighelul sunt punctele cămă­şii de Banat. Alături de cusătura densă de „pes­te fire“ apar, mai ales pe piepţii şi poalele că­măşii, motive cusute în cruci, cu negru.
            Cămaşa se poartă cu opregul şi catrinţa de Banat. Opregul este format dintr-o bucată drept­unghiulară de ţesătură, cu bogate ornamente brodate, care se prelungesc cu franjuri colorate.
            Acesta se lucrează de obicei în fir de aur sau argint. Modele în stil geometric şi floral bătute în firul galben ori alb, fac ca această ţesătură să fie neîntrecută. Urzit în grupe de fire negre şi roşii, opregul se ţese în 2 ori 4 iţe.
            În faţă, femeia poartă catrinţa lungă, ţesu­tă în năvădeală (4 iţe), cu modele în formă geo­metrică ori florală, alese fie în acelaşi fir stră­lucitor, fie în lână, în culori policrome (catrinţa veche). Verdele, roşul, albul, albastrul, gal­benul lămâios, movul sunt culorile folosite în alesătura motivelor.
            Peste ie se poartă pieptarul cu ornamente florale cusute cu mătase, bumbi de metal, bu­căţi de oglinzi, colorate policrom şi plasate bo­gat pe toată suprafaţa cojocelului.Pe cap, fe­meia poartă „conciul“ ţesut din lână colorată sau decorată cu fir metalic alb sau galben.
            În zona Valea Bistriei se poartă „ceapsa“, un fel de bonetă care se confecţionează din pân­ză albă pe care se cos policrom motive în formă de romb, cu denumirile locale de „roată şi stea“.
            Peste costum se poartă şuba de Banat, nu­mită „guneaţ“, confecţionată din pănură albă sau gri şi ornamentată cu găetane negre.