Budai-Deleanu Ion

BUDAI-DELEANU, ION (circa 1763—1820)

            Ion Budai-Deleanu, autorul binecu­noscutei poeme eroi-comice şi satirice «Ţiganiada», a fost cel mai de seamă literat al Şcolii Ardelene - importantă mişcare patriotică cu caracter cultural, care milita pentru drepturile români­lor din Transilvania. Ion Budai-Deleanu s-a născut în satul Cigmău din apropierea Orăştiei. Carte a învăţat în satul de origine, la Blaj, şi, între 1780- 1786, la Viena. În capitala Imperiului habsburgic, tanărul transilvănean a in­trat în contact cu ideile iluminismului (curent filozofic care, în veacul al XVIII-lea, exprima năzuinţa unor re­forme cu caracter progresist) şi a acu­mulat un bogat material de studiu pen­tru lucrările sale de mai tarziu. Tot aici a cunoscut pe Samuel Micu, pe Gheor­ghe Şincai, pe Samuel Vulcan -personalităţi culturale de prima importan­ţă, faţă de care avea să poarte sentimen­te de aleasă preţuire.

           Reântors la Blaj, Budai-Deleanu a func­ţionat ca profesor şi prefect de studii la şcoala unde fusese elev. Curand, însă, a intrat în conflict cu ipocrizia şi des­potismul epocii, fiind din această cauză silit să părăsească, cu multă tristeţe, nu numai oraşul, ci şi ţara:«...aşa şi eu abia călcai strămoşescul pămant cand întampinându-mă toate împotrivirile, fui silit iarăşi a mă înstrăina. Ba cum aş zice, a merge de bună voe în urgie». S-a sta­bilit în Galiţia, la Lemberg (actualul oraş Lvov), unde a obţinut prin con­curs postul de secretar de tribunal şi apoi, prin avansare, pe cel de sfetnic chesaro-crăiesc la Curtea de Apel (func­ţie în care avea să rămană pană la sfarşitul vieţii).

           Budai-Deleanu a scris şi a tradus nu­meroase lucrări juridice, pedagogice, istorice, filologice, literare: «Randuiala judecătorească de obşte», «Pravila de obşte asupra faptelor răle şi a pedepsirii lor»,«îndreptătoriu al învăţăturilor întru a formarisi pe tinerii şcolari», «Originea poporului din Transilvania», «Temeiu­rile gramaticei româneşti», « Teoria or­tografiei româneşti cu slove latineşti», poemul eroi-comic «Trei viteji» etc.

           Tipărită după moartea sa, principala operă a lui Budai-Deleanu, « Ţiganiada», narează faptele de haz sau întamplările dramatice ale unei oştiri de ţi­gani, constituită în timpul lui Vlad Ţepeş cu prilejul războiului cu turcii. Sub pretextul acestui subiect alegoric, au­torul a criticat, cu arma satirei, neajun­surile evului său, a atacat vehement clasele şi categoriile sociale parazitare. Boierii care «şed în pălaturi nalte, toată zioa cu ciubuc în gură»

«...sant ca neşte lăcuste
Ce mancă a pămantului grăsime,
Trăind în volnicie şi silă,
Jupesc toată ţara fără milă.»

           Regii sau împăraţii, tirani, dornici de bogăţii, sant asemenea cu «un verme pus la rădăcina a unui copaciu cu desfătate ramuri»,pe care îl mănancă până «seacă şi cade», căci pentru ei nimic «aşa dulce nu sună ca banul». Clerul, făţarnic şi lacom de bunuri lumeşti, este satirizat de versul lui Budai-Deleanu:

«Numa la păr ale şi prescură
Acest feliu dă oameni acum cască;
Cu o mână te blagoslovesc
Cu alta dă averi te jecuiesc.»

            În «Ţiganiada», Budai-Deleanu îşi face cunoscute sentimentele sale patriotice şi îndemnurile pentru unitatea româ­nilor, dragostea fierbinte pentru oame­nii ţării, pentru pămantul ei:

«Fiţi purure într-o minte ş-o voie
Mai vârtos la vreme dă nevoie
Că, dacă nu vă veţi prinde dă mână
Părtăşiri iubind şi împărăchiare
Asupri-vă-va limbă străină.»

Iar mai departe:

«Să hie ţara cat dă săracă
Dulce-i când poate cineva zice:
Asta-i ţara mea, eu-s dă aice !»

            Stilul acestui poem de largă respiraţie epică impune prin forţă descriptivă, este colorat, antrenant. «Izvoditură noao şi orighinală românească», aşa cum o numeşte însuşi autorul ei, epopeea «Ţiganiada» cuprinde pagini de mare expresivitate narativă şi emoţională. Sânt memorabile tablourile care zugră­vesc mulţimile în ampla, tumultuoasa lor mişcare, suflul greu al oştilor în încleştările pe viaţă şi moarte ale bă­tăliei, descrierile pitoreşti, umorul su­culent al unor întamplări neobişnuite. Monument artistic, «Ţiganiada» lui Ion Budai Deleanu este cea mai im­portantă realizare a genului epopeic din literatura română.

Sursa foto: http://ziarulzidul.ro/2011/09/16/ion-budai-deleanu/