Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Administratie
 
TRADITII, DATINI SI OBICEIURI ROMANESTI
Adaugat: 17 Decembrie 2015    Actualizat: 17 Decembrie 2015

     Personajul cel mai interesant al cetei era borita sau turca. Numele acesta se dadea unei masti care avea o infatisare compozita:”barza cu coarne” sau”cerb cu cioc de barza”, cum se spunea de obicei, dar care se putea asemana tot asa de bine cu alte pasari sau cornute. Masca se tragea pe cap, incit omul care o purta disparea complet sub ea, afara de picioare, de la glrzne in jos. Cum masca era construita si ea pe un “picior”, care cadea in fata celui care o purta,borita avea trei picioare (dind, fireste, impresia unui patruped, mai ales din pricina pozitiei aplecate a celui din ea).
     Capul era format din doua coarne mari, construite in semicerc, infasurate cu bete si extrem de impodobite cu basmale si panglici colorate, cu bete asezate crucis, cu iedela si alte plante verzi, cu flori artificiale facute din fire colorate de lina si beteala aurie, precum si o multime de clopotei. in loc de bot, capul avea un fel de cioc, numit asa nu din pricina formei, fiind relativ scurt si gros, cit din cauza ca falca inferioara era mobila si se minuia dinauntrul mastii, cu o sfoara ascunsa, incit borita”clampanea” cu gura cum clampaneste barza cu ciocul.Capul avea sub cioc o mica deschizatura care servea ca “ferestruica” pentru cel care o purta, prin care privea fara sa fie vazut.
     Haina turcei era formata dint-o fata de masa cusuta ca un sac larg, impodobita la rindul ei in asa chip, incit nu se mai vedea nimic din ea. Ca podoabe se foloseau basmale colorate si panglici colorate, imprumutate de la fetele de joc.
     Dupa nume, atit borita cit si turca par a insemna acelas lucru: diminutivul feminin de la bour sau tur (taur). in alte parti ale tarii masti asemanatoare purtau numele de cerb, capra , turca , brezaie etc.
     Rolul boritei era foarte mare. Masca aceasta singulara, cu infatisare zoomorfa, care nu scotea nici un sunet, insotea ceata in toate imprejurarile mai de seama , fiind libera sa faca tot ce-i dadea prin cap. Ea avea doua sarcini precise: sa joace si sa sperie femeile, fetele si mai ales copiii. Sperietura se obtinea usor, pentru ca, fiind o masca misterioasa, cu infatisare neobisnuia, cu miscari incalculabile si cu un cioc redutabil (avea obiceiul sa muste ), nimeni nui statea in cale , incit oricine fugea din drumul ei indata ce manifesta vreo intentie agresiva . Jocul boritei era insa extrem de dificil, nu numai di pricina mastii (grea, infundata, neaerisita suficient, calduroasa, sufocanta), ci si a dansului insusi: un dans special, cu miscari scurte , sacadate, batute pe loc la care era folosit si piciorul de lemn, precum si din pricina pozitiei incovoiate, a numeroase salturi, aplecari, invirtituri si a clampanitului ritmic din ciocul de lemn, dans unic, pur ritual,neobisnuit cu alte prilejuri.
     Borita juca in noaptea de Craciun in toate casele din sat cite un joc scurt, singura sau in acelas timp cu colindatorii,iar a doua zi de Craciun juca singura, in mijlocul satului, in fata multimii adunate, un joc lung si spectaculos, folosind spatiul liber pentru a-si flutura larg toate basmalele, pentru a suna din toti clopoteii, pentru a continua jocul intr-o parte sau alta a cercului viu format din spectatori.
     A doua zi de Craciun inca inainte de crapatul zorilor, feciorii se adunau la jude si pornesc la zorit. Zoritul e colindatul din zori, caci feciorii nu fac altceva decit mai iau o data satul de rind, unii chiuind.

     La colindat:
     Si mai buna sara
     Jupine gazda.
     Multe sari
     Casara de astazi
     Sa le ajungeti
     Cu pace si sanatate.
     Sfintele sarbatori
     Sa le petrececi sanatosi
     SfintulAnul nou
     Sa va fie de folos!

     La zorit:
     Buna dimineata
     Jupine gazda.
     Dimineti multe
     Ca cea de astazi
     Sa le ajungeti
     Cu pace si cu sanatate.
     Sfintele sarbatori
     Sa le petreceti sanatosi.
     Sfintul Anul nou
     Sa va fie de folos!

     P. Stefanuca in Cercetari folclorice pe valea Nistrului de Jos afirma ca : “Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat. Rezistenta acestei datini se datorese poate, imprejurarilor ca rominii conlocuies cu ucrainenii si rusii la care aceasta datina este foarte insemnata. Cu colindatul umbla copiii, flacaii (in unele sate si barbati insurati “… Seara, pina nu a asfintit soarele , umbla copiii, dupa asfintitul soarelui, baietii, iar mai tirziu, dupa miezul noptii umbla flacaii.
     De colinda s-a ocupat Simion Mangiuca. in studiul intitulat: Colinda:originea si insemnatatea ei astronomica si calenaristica, autorul sustine ca: “Originea colindei romine nu poate fi altceva decit un cult de soare… Colinda este un zeu de soare care umbla jur-imprejur prin zodiac si in a carui onoare se colindeaza in solstitiul de iarna , in 25 decembrie , deoarece paginii au serbat atunci dies natalis solis invieti…” Mai departe Mangiuca sustine originea colindei rominesti de la Calendae Ianuarii romane, folosind si textul faimos din Du Cange: “Calendele le-au serbat mai intii paginii, apoi au uzurpat-o si crestinii, si pe care ambii au spurcat-o prin necuviincioase jocuri, prin masti si vesminte de muieri, ori de fiare salbatice.”
     Cu privire la originea colindelor la poporul rominesc trebue sa purcedem la izvoare romane.Colindele provin din Calendae-le latinesti, din festum calendarium. Folosind impartirea colindelor in lumesti si religioase G. Moldovan le deosebeste net in ce priveste originea lor.Adica, colindele propriu-zise, sint de origine romana , cum arata termenul latin colo,- ere (a cinsti, a adora ), de la originea cuvintului colinda. Colindele religioase sint de origine bisericeasca, deci slava si mai putin greceasca (bizantina ), teza sustinuta de Hasdeu, Gaster, Rosetti, Cartojan etc.
     Cercetatorii , ocupinduse de aceasta problema sint aproape cu totii de acord in ceea ce priveste provenienta cuvintului colind sau colinda din latinescul Calendae, nume ce se da vechilor sarbatori pagine de Anul nou, cind era obiceiul sa se faca urari de fericire si noroc pentru anul ce incepe. Ca sub numirea de Calendae se intelegea la romani si “cea dintii zi a fiecarii luni”, precum si “luna” insasi , nu tagadueste nimeni. Deci noi punem cuvintul colind sau colinda in legatura cu sarbatoarea pagina Calendae Ianuarii si cu urarile ce se faceau pentru anul nou, cum si cu impartirea darurilor, de unde avem si noi obiceiuri de a se imparti copiilor colindatori: colacei, cunoscut sub numele de colindete sau bolindete in unele parti , fiid facuti din griu curat, macinat proaspat. Rominescul colinda nu vine direct din latinescul Calendae, ci prin intermediul cuvintului bulgar Koleda, cum demonstreaza profesorul Al. Rosetti deoarece in Transilvania avem cuvintul corinda , care este o mostenire din latina, Carinda din Calendae sub influenta culturii slavone.
     In timpul Calendae-lor lui Ianuarie, copiii romanilor umblau din casa in casa si cintau imne. Si acest obicei al colindatilui , mostenit de la romani, se afla nu numai la noi rominii, ci si la celelalte popoare romanice, ca si la slavi.2 Desigur ca si in forma de astazi a colindelor noastre este greu sa recunoastem colindele romane sau grecesti, pentru ca ele sau altoit in perioada crestinismului ce s-a scurs, s-au adoptat si localizat , stilizindu-se in forma si fond . Totusi se poate recunoaste si deci reconstitui unele colinde stramosesti. 
     Colindele cintate la sarbatorile Craciunului, de Anul Nou, sau la Florii si Pasti, sint de doua feluri: religioase si lumesti. Cele religioase sint de origine literara, cu subiecte referitoare de cele mai multe ori la Isus Hristos, iar cele lumesti , au un caracter liric, adoptate dupa situatia celor in fata carora se cinta .
     Tipul colindatului cu motive pur religioase in legatura cu nasterea lui Isus Hristos - desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tipul pagin , deci avem de fapt aceeasi datina.
     Astfel intilnim:
     Colindele Domnului (in drum spre Betleem, Nastertea Domnului, Vestirea pastorilor, Sfatuirea pastorilor, inchinarea pastorilor, Pornirea magilor dupa stea, inchinarea magilor, Taerea pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Vinzarea si Rastignirea, Coborirea de pe Cruce). 
     Colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae , Sf. Ion etc.). 
     Colindele Omului (Colind de copil mic, de fata mare ,de flacau , colindul omului bogat , colind de preot ,de cioban, de familie, de insuratei etc.).
     Al. Rosetti a realizat o clasificare a colindelor religioase, care se impart in 7 cicluri, insumind 27 de variante. C.Brailoiu clasifica si el colindele religioase in doua categorii mari: evanghelice si legendare (mitologice ).
     Tematica literara a colindelor a determinat urmatoarea tipologie:
     Colinde protocolare, in care personajele principale sint gazda si colindatorii; 
     Colinde de fata si fecior,in care acestea sint protagonisti, cu dorinta expresa de casatorie (aici sint laudate frumusetea si harnicia fetei, vitegia feciorului);
     Colinde familiale: aici intilnim fie cupluri de diferite virste, fie mama cu fecior, mama cu fica, familie formata din trei membri; 
     Colinde de copil; 
     Colinde profesionale: pentru vinator, pastor, pescar, agricultor,preot, primar etc.; 
     Colinde biblice si apocrife, in care intilnim personaje precum Maica Domnului, Isus, Dumnezeu, Sfintii, Irod, apoi personaje metamorfozate: soimul vinecior-adica Irod, crai de oaste, Cerbul- Sf. Ion , Lebedele –calugarite etc.;
     Unii autori le impart in: colinde solare si religioase, traditionale si vinatoresti, dar altii in religioase si sociale, subimpartind pe cele religioase in colinde cu rasunetul vechilor miituri pagine, cu elemente imprumutate din literatura srisa si cu elemente izvorite din psihologia poporului.
     Mentionam ca in legatura cu colindele se ridica si problema melodiei lor, a textului muzical. Desigur ca nimeni nu poate nega faptul ca exista o strinsa legatura intre colinde sii muzica religioasa. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceste colinde “avind o origine atit de indepartata, e de presupus cum de altfel e si natural, ca nu este posibil sa ni se fi transmis pina acum numai obiceiul colindatului ci si diferite motive ale textelor literare , precum si unele melodii, daca nu aidoma cum s-au cintat la inceput, cel putin in structura lor modala cu unele formule melodice si ritmice.
     Cu durata diferita in timp si cu variate forme de realizare, chiar cu variatii in cuprinderea repertoriului obiceiurule de Anul Nou erau variate regional. Deosebirile regionale corespund si etapelor diferite in care se gasea, in dezvoltarea lui, folclorul diferitor tinuturi. Raspandirea geografica a obiceiurilor
     Coglindeste in acest fel si dezvoltarea lor istorica, dar de multe ori, aceste deosebiri nu se datoresc numai schimbarilor care au intervenit in cursul procesului de dezvoltare , ci au existat chiar de la inceput, din momentele in care s-au inchegat, in diferite tinuturi, comunitatile sociale locale.

Sursa foto: http://traditiidinromania.ro/wp-content/uploads/2012/11/mosul_masca_traditionala_nereju_185_29632300-275x263.jpg


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Un Centru pentru Persoane Vârstnice și 16 stații de încărcare a mașinilor electrice, cele mai noi investiții care se vor face în Câmpina
Două investiții extrem de importante se vor face la Câmpina.
 
Situație cu iz penal la Piața Centrală din Câmpina. Consilier local: Domnule viceprimar, raportul ăsta e un fals!
La ultima ședință a Consiliului Local Câmpina s-a discutat despre ...
 
Școala Gimnazială din Arcani va fi reconstruită din temelii
Este unitatea de învățământ cea mai afectată de seismele din jud...
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor
„Printr-un transport mai sigur se reduc diferențele și discrepanț...
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș
S-a lansat licitația pentru proiectul „Modernizare Bulevard Mihai V...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0
 
SANATATE
 
Curiozități și superstiții despre magnolii - florile feminității

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
În mai se inaugurează Muzeul Ivan Patzaichin și un traseu verde numit „Delta lui Ivan”

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL SALAJ
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL IASI
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0