Scriitorul Anghel Dimitrie

DIMITRIE ANGHEL

   Dimitrie Anghel s-a născut la data de 16 iulie 1872, în comuna Cornești, județul Iași și a murit pe 13 noiembrie 1914, la Iași.
Poet, pozator și traducător.
   D. Anghel este al treilea fiu al lui Dimitrie Anghel (aromân de origine, deputat liberal, arendaș și moșier, scăpătat în ultima parte a vieții) și al grecoaicei Erifilia (născută Leatris).
Copilăria la Iași și în comuna Cornești, la moșie; școala primară la Institutul Caracaș și la liceul pedagogic condus de Al. Lambrior (1879-1883). Continuă apoi cursurile la Institutele Unite și la gimnaiul «Alexandru cel Bun» din Iași, pentru a le abandona (1890) spre a se dedica scrisului. Din acest an datează un caiet de versuri de factură eminesciană din care publică două poezii în Contemporanul (1890).
În anii ce urmează călătorește mult: întâi în Italia, apoi de la Paris (unde s-a aflat la studii împreună cu frații săi, între 1893-1902), în Italia, Elveția, Spania și Franța. Revine în țară (1902).
Îndeplinește funcții administrative în Dobrogea (1906-1907), iar din 1911este inspector la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, după ce fusese o vreme referent la Casa Școalelor.
Poetul se legase de timpuriu (1899) de mișcarea socialistă, este tot mai prezent în publicistică (Adevărul, Adevărul literar și artistic, Lumea nouă, Viața, Povetea vorbei, Literatură și artă română, Pagini literare, Cuvântul literar, Viața literară și artistică, Viața româneacă șa.). Colaborator la Semănătorul (din 1902) ajunge membru în redacție și chiar în comitetul ei de direcție (1906-1908).
Între anii 1909-1910 editează, împreună cu Mihail Sadoveanu, Șt.O. Iosif și Ilarie Chendi revista Cumpăna.
În anul 1903 debutează în volum cu traduceri din Paul Verlaine, iar în 1905 îi apare primul volum original de poezii În grădină. Temperament impulsiv, înclinat spre extreme, Dimitrie Anghel este, însă, în același timp, tentat să cultive prietenia literară.
   Cantonată într-o zonă literară de tranziție, opera lui D. Anghel își dovedește, la relectură, modernitatea și îngăduie astăzi o depășire a înțelegerii scriitorului doar ca «poet al florilor» prin redimensionarea apotului său la europenizarea literaturii române.

OPERA:
Traduceri din Paul Verline, București, 1903 (în colaborare cu Șt.O.Iosif); În grădină, poem, București, 1905; Poezii de Henric Ibsen, București, 1906 (în colaborare cu Șt.O.Iosif); Legenda funigeilor, poem dramatic în trei acte, Iași, 1907 (în colaborare cu Șt. O. Iosif); Cometa, comedie în trei acte în versuri, Bucuresti, 1908 (în colaborare cu Șt. O. Iosif); Caleidoscopul lui Mirea, Bucuresti, 1908 (în colaborare cu Șt. O. Iosif); R. de flers și G.A. Caillavet, Amorul veghează (tradus în colaborare cu Șt.O.Iosif), București, fără an; Carmen saeculare, poem istoric în două părți, București, 1909 (în colaborare cu Șt. O. Iosif); Fantazii, București, 1909; Al. Dumas-tatăl, Strigoiul Carpaților (tradus în colaborare cu Șt.O.Iosif), București, 1909; Fr. Hahn, Camoens (tradus în colaborare cu Șt.O.Iosif), București, 1909;Ciresul lui Lucullus, proza, Bucuresti, 1910 (în colaborare cu Șt.O.Iosif); Le cérisier de Lucullus, Paris, 1911-1912; Portrete, (în colaborare cu Șt.O.Iosif) București, 1910; Povestea celor necăjiți, fantazii și portrete, București, 1911; Fantome, București, 1911; Oscar Wilde, pescarul și sufletul său, prefață de C. Stere, București, 1911; Oglinda fermecată, fantazii, București, 1911; Triumful vieții, fantazii și portrete, București, 1912; Steluța, fantazii și paradoxe, Bucuresti, 1912; Poezii. Opere complete, ediție îngrijită de C.D. Anghel, București, 1922; Proză. Opere complete, ediție îngrijită de C.D. Anghel, București, 1924; Fabule de La Fontaine (traducere în colaborare cu Șt.O.Iosif), București, 1929; Victor Hugo, Albert Semain, CharlesGuérin,Henri de Regnier, tălmăciți în limba românească de Dimitrie Anghel și Ion Minulescu, București, 1935; Poezii, ediție îngrijită de D. Murărașu, București, 1946; Caleidoscopul lui A.Mirea, ediție de M. Dragomirescu, București, 1956; Poezii și proză, ediție îngrijită Mihail Dragomirescu, prefață de Valeriu Râpeanu, București, 1957; În grădină, ediție de Andrei Rusu, prefață de Margareta Iordan, Bucuresti, 1963; D.Panaitescu-Perpessicius, Un capitol inedit in biografia lui Dimitrie Anghel (poezii inedite), în Limbă și literatură, VII, 1963; Poezii, ediție și prefață M.I.Dragomirescu, București, 1968; Poezii și proză, ediție și prefață de G.Horodincă, București, 1972; Caleidoscopul lui A.Mirea ediție și prefață de Ion Roman, București, 1974; Proză, ediție și prefață de M.I. Dragomirescu, București, 1975.