Rezervația Cheia Lucavei – situată la gura pârâului Lucava, pe teritoriul comunei Moldova – Sulița și are o suprafață de aproximativ 24,30 hectare. Impresionează prin frumusețea stâncilor calcaroase ce adăpostesc cele două monumete ale naturii: strugurele ursului și floarea de colț. Tot aici există și iozvorul cu apă sulfuroasă potabilă.
Rezervația Clipa de calcare triasice Paraul Cailor – se regăsește pe raza comunei Fundu Moldovei, pârâul Cailor, afluent al Moldovei și are o suprafață de aproximativ 0,10 hectare. De aici s-au extras foarte multe fosile.
Rezervația Cheia Moara Dracului – se află pe cursul superior al pârâului Valea Caselor, afluent de dreapta al râului Moldova, la 7 kilometri de gara Câmpulung Moldovenesc Est. Procesul de evoluție continuă și acum deoarece încă nu s-a atins baza dolomitică, din cauza rezistenței rocilor la carstificare, dar și a debitului redus al pârâului ce trece prin această cheie. Are o suprafață de 1,3 hectare.
Rezervația (Quercetumul) de la Crujana – se regăseșe pe locul comunei Pătrăuți și este constituită dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritară a stejarului. Se află la o altitudine de 370 metri și are o suprafață de aproximativ 39,40 hectare.
Rezervația Dragomirna – rezervația de fag de aici se află pe teritoriul comunei Mitocul Dragomirnei și face parte din trupul de pădure Chilia, fiind cuprinsă la o altitudine ce variază între 380-450 metri. Conține specii ocrotite precum arboretul care are o proveniență naturală în proporție de 97%. Între anii 1875-1880 aici s-au plantat puieți de molid, larice și pin silvestru.
Rezervația Tinovul Mare (Poiana Stampei) – cea mai întinsă rezervație de turbă naturală din România. Importanța științifică a acestei rezervații constă în aciditatea straturilor de mușchi care a permis păstrarea nealterată a polenului depus de straturile de turbă de-a lungul zecilor de ani. Solul și apa sunt puternic acide, colorate cu nuanțe gradate de brun. Specia lemnoasă dominantă este pinul silvestru care vegetează mereu, mesteacănul pufos și unii hibrizi sau specii ca scoruțul, plopul tremurător și molidul.
Rezervația Tinovul Gaina-Lucina – unul dintre relictele arctice deosebit de interesante pentru oamenii de știință, dar și pentru turiști, îl constituie mesteascănul pitic. Are o suprafață de aproximativ 1,0 hectare și se află în cătunul Lucina pe raza comunei Moldova-Sulița.
Rezervația Codrul Secular Giumalau – se află pe teritoriul comunei Pojorâta. Vegetația forestieră este dominată de molid, mai apare și scorușul, paltinul de munte, plopul tremurător, etc. Pătura erbacee este reprezentată de ferigi; rezervația are o suprafață de 309,5 hectare.
Rezervația Codrul Secular Slatioara – accesul se face de pe șoseaua Suceava-Cluj Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Are o suprafață de aproximativ 1064,20 hectare iar monumentele naturii care se întâlnesc aici sunt: tisa, vulturica de stâncă, tulichina, foaie grasă (o algă roșie de apă dulce).
Sursa foto: ://www.google.ro/search?q=rezervatii+bucovina&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjCmaz_18beAhVRJlAKHdBsCh0Q_AUIDigB&biw=1920&bih=889#imgrc=DL20Dh9cpWIDjM: