„Primim mailuri şi telefoane de ameninţare şi eu şi soţul meu”

Gabriela Firea a dovedit primele probleme grave atunci când în aprilie 2014 i-a făcut plângere penală președintelui în funcție Traian Băsescu pentru șantaj și amenințare, considerând că acesta îi poate aresta soțul deși nu era nici procuror și nici judecător. Apoi minciunile lui Firea au curs pe bandă rulantă de la „secțiile de vot din zona Londrei sunt goale” și până la „guvernul Ponta a construit 700 de km de autostradă în doi ani”.

Și ca primar Firea continuă seria aberațiilor și minciunilor. In urmă cu câteva zile declara la România Tv că „Primim mailuri şi telefoane de ameninţare şi eu şi soţul meu că nu e bine să ne punem cu grupuri de interese care au avut de câştigat la Primăria Capitalei zeci de milioane de euro şi că eu, ori soţul meu, vom avea de suferit, că se poate confecţiona orice. Ni se spune că se poate întâmpla orice. Ni se spune să o las mai uşor, să-i las cu privilegiile lor de ani de zile. Suntem cu bagajul la uşă. Dacă e să pătimim că eu sunt corectă, şi cineva vine şi inventează ceva, stau cu bagajul la uşă şi ne vom căuta dreptatea şi ne vom demonstra nevinovăţia.”

Acum o altă minciună ne-a servit Firea pe tavă: „am fost de la început conștientă că Bucureștiul nu are prima șansă în această competiție pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Dacă vă uitați la orașele care au purtat acest titlul în ultimul deceniu, dar și mai în spate, veți vedea că foarte puține dintre câștigătoare erau și capitale administrative în statele pe care le reprezentau. Evident, strategia Uniunii Europene în această chestiune este de a sprijini anumite regiuni mai dezavantajate să intre în circuitul cultural european.” Am făcut ce ne-a recomandat Firea și am văzut că minte. Capitalele țărilor  au fost și capitale culturale europene: 1985: Grecia - Athena, 1987: Olanda - Amsterdam, 1989: Franța - Paris,    1991: Irlanda - Dublin, 1992: Spania - Madrid, 1995: Luxemburg - Luxemburg, 1996: Danemarca - Copenhaga, 1998: Suedia - Stockholm, 2000: Islanda - Reykjavík, Finlanda - Helsinki, Belgia - Bruxelles, Cehia - Praga, 2007: Luxemburg - Luxemburg, 2009: Lituania - Vilnius, 2010: Turcia - Istanbul, 2011: Estonia - Tallinn, 2014: Letonia - Riga. Evident că țările nu mai participă cu orase care au fost deja desemnate.
Sursa foto: http://www.libertatea.ro/ultima-ora/gabriela-vranceanu-firea-1501711