Dezvăluiri despre casele lui Kovesi

      Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, s-a folosit de locuința de serviciu de aproape 200 de metri pătrați oferită de RAAPPS, deși avea casă proprietate personală în București. Sorina Matei, realizatoarea de la B1 TV explică pe larg cum s-a ajuns la decizia ca revocata Kovesi să primească acea locuință, și ulterior cum fosta șefă a DNA a abuzat de respectiva proprietate, deoarece din momentul ce și-a cumpărat casă în București, nu mai avea dreptul legal să stea acolo.

      Într-o serie de postări pe contul personal de socializare, Sorina Matei spune că domnul Tăriceanu, în decembrie 2006, ca premier al României și la îndemnul Monicăi Macovei, a transferat prin Hotărâre de Guvern un imobil de 110 mp din strada Nicolae Racotă sector 1, ca locuință de serviciu, din proprietatea RAAPPS în cea a ministerului Public pentru procurorul general al României, la acea vreme Kovesi.

       „În nota de fundamentare a hotărârii scrie ca „Ministerul Public nu deținea la acea dată imobile cu destinația Locuințe de Serviciu”, baza legală a notei de fundamentare se referă tot la locuințele de serviciu. Și aceasta a fost prima locuință de serviciu atribuită ministerului public pentru procurorii ministerului public.” relatează Sorina Matei.

      Conform declarației de avere a lui Kovesi, la 9 luni de la primirea locuinței de serviciu, aceasta și-a cumpărat o locuință proprietate personală în București sector 5. „Ordonanța 27/2006 art. 22 în vigoare încă din aprilie 2006 spunea și la acea dată că procurorii și judecătorii au dreptul la Locuință de Serviciu doar dacă nu au locuință proprietate personală în București sau dacă nu li s-a atribuit una de către primărie. Iar Tăriceanu tocmai asta dăduse: locuință de serviciu. Pentru că la acel moment, când i s-a adresat lui Tăriceanu prin adresa r.604/C/17.11.2006 madam Kovesi nu avea locuință în București și deci putea beneficia de o locuință de serviciu.” explică realizatoarea de la B1 TV.

      După cum se știe, locuința de serviciu nu poate fi dată decât dacă procurorii sau judecătorii nu au proprietate personală în București, iar cum Kovesi își cumpărase casă, nu mai putea beneficia de locuința de serviciu deoarece nu mai era conform legii. Însă, fosta șefă a DNA, din septembrie 2007 când și-a luat propria locuință, și până pe 2 octombrie 2012 când și-a terminat mandatul, a continuat să stea în casa de la stat dată de Tăriceanu, cu titlul, bineînțeles, de locuință de serviciu, deși nu mai avea niciun temei legal în acest sens; casa trebuia dată înapoi.

      Deși Kovesi avea casă personală în București, când a ajuns la șefia DNA s-a mutat în a doua locuință de la stat, un apartament de pe strada Eminescu. Sorina Matei spune că a solicitat oficial atât DNA cât și Parchetului General să indice baza legală care îi permitea Laurei Kovesi să stea în casa de la stat deși avea locuință proprie, mai ales că OUG 27/2006 art. 22 spune clar că „judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, precum și magistrații-asistenți au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, aceștia, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.”

      A doua locuință de la stat de care a beneficiat Kovesi, a fost de pe urma guvernului Ponta, și aici apare altă neregulă. „Proiectul de lege de aprobare a ordonanței 15/2013 care modifică ordonanța 101/2011 trimis de guvernul Ponta în Parlament nu conține amendamentul prin care a putut beneficia madam (n.r. Laura Kovesi) la 8 zile de la adoptare de a doua locuință de serviciu, grație așa ziselor `condiții de risc`. Proiectul trece de Senat, e adoptat de Senat, nu apare amendamentul. Amendamentul apare brusc în comisia judirică condusă de Bogdan Ciucă.”

      Comisia juridică vedea pentru prima dată proiectul de lege, dar a spus totuși că au apărut propuneri de modificare a unor texte, că există niște amendamente ale comisiei față de discuțiile de data trecută, discuții care nu au existat anterior. A fost întrebată Andreea Lambru din partea SGG dacă Guvernul e de acord cu ce se votează, ea spune că da și amendamentele trec. Lambru pleacă mai departe la comisia de administrație publică, iar persoanele de acolo, în interesul lor pentru casele destinate secretarilor de stat, primind asigurarea că vor beneficia și ei, votează proiectul.

      Cu votul ambelor comisii, proiectul, cu tot cu amendamentele care au apărut din neant, a fost votat și, în aceeași zi este adoptată și legea. La opt zile după ce legea a fost publicată în Monitorul Oficial, i-a fost atribuită a doua locuință de serviciu Laurei Kovesi.

       „Deci cine a depus amendamentul? Comisia juridică. Care Ciucă președintele comisiei juridice spune că „au apărut” (tot din cer, din senin) niște amendamente, nenominalizate și neasumate pe persoană fizică de cineva din comisia juridică, Lambru de la SGG e de acord cu ele în numele Guvernului și asta a fost tot.” conchide Sorina Matei.

Sursa photo: //www.google.ro/search?q=kovesi&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjrp5nr8bbcAhXQL1AKHc9hA08Q_AUICigB&biw=1920&bih=974#imgrc=k8DZzdLRO66icM: