Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Administratie
 
MARI PERSONALITATI ROMANESTI
Adaugat: 26 Iunie 2017    Actualizat: 26 Iunie 2017

   

     S-a născut în satul bănăţean Hodoni, la circa 20 km de Timişoara. Era fiul lui Gheorghe Crâşmaru, ţăran gospodar din Moşniţa, care a murit pe când Vincenţiu era încă mic. Bunicul său, Mitra Babeş, neavând copii şi nici alţi nepoţi, l-a adoptat şi i-a dat numele său de Babeş. Mitra Babeş era un cărturar cunoscut şi avea legături cu Dimitrie Ţichindeal, pe atunci preot la Becicherecu Mic, şi cu Mihai Roşu din Jadani. La îndemnul celor doi oameni de cultură, bătrânul Mitra Babeş l-a înscris pe Vincenţiu la şcoala de pe lângă biserica Sf. Ilie din Fabric-Timişoara, cu gândul de a-l face preot. De aici a trecut mai departe la şcoala sârbească, apoi la şcoala germană din Timişoara-Cetate. Studiile secundare le-a urmat la Timişoara, apoi liceul la Seghedin şi în fine cursurile de teologie le-a urmat la Carloveţ şi la Seminarul din Arad. Pe când se apropia de devenirea sa ca preot, Vincenţiu Babeş renunţă la această cale şi se îndreaptă către studiul dreptului, pentru care se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.

Perioada vieneză

     Terminându-şi studiile juridice în capitala ungară, se reîntoarce la Arad, unde este numit profesor la Institutul pedagogic românesc. În 1849 i se încredinţează conducerea celor trei districte ale şcolilor din Banat, dar în acelaşi an este chemat să meargă la Viena ca jurist pe lângă delegaţia română din rândurile deputaţilor care reprezentau părţile româneşti ale Ardealului şi Banatului. Astfel, la sfârşitul lui 1849 îl găsim pe Vincenţiu Babeş la Viena, redactor al textului românesc şi translator la gazeta oficială în care erau publicate textele de legi imperiale. În 1851 este numit grefier la una dintre secţiile Curţii de Înaltă Casaţie şi Justiţie din Viena. Se căsătoreşte cu Sofia Zuckor, fiica unui magnat austriac, care însă îşi pierde averea la scurt timp după aceea. La cununie, Sofia Zuckor trece la religia ortodoxă. În 1853 cei doi au primul lor fiu, Aurel Babeş, viitor chimist, iar în 1854 se naşte Victor Babeş, care va deveni o somitate în lumea medicală românească şi europeană. Vor avea nouă copii, unii născuţi la Viena, ceilalţi după mutarea la Pesta.

Începuturile activităţii politice

     Pe plan politic Vinceţiu Babeş începe să activeze în legătură cu familia Mocioni. Prietenia lui cu aceştia se înfiripă în timpul perioadei cât a stat la Viena. Pe atunci i-a ajutat pe Mocioneşti să câştige un proces pentru 5 milioane de florini împrumutaţi unor magnaţi unguri care refuzau să-i restituie. După aceea Mocioneştii au apelat tot timpul la ajutorul şi sfaturile sale. La Viena a intrat în legătură cu reprezentanţii politici ai românilor. A lucrat împreună cu Aron Florian, August Treboniu Laurian,Ioan Maiorescu, Eudoxiu Hurmuzaki, Petru Mocioni şi Ioan Dobran la redactarea în limba română a textelor Buletinului de legi şi ordonanţe imperiale. Se familiarizează cu problemele românilor şi conturează o proprie viziune asupra necesităţii acţiunii concertate a românilor. Deja la 10 ianuarie 1850 îl găsim , alături de unii dintre colegii săi, printre semnatarii unui memoriu cu revendicări pentru naţiuniea română din imperiu. Vincenţiu Babeş intra din plin pe tărâmul luptei politice pentru emancipare, pentru câştigarea drepturilor românilor de la vest de Carpaţi. Dar atât el, cât şi mulţi oameni politici români din imperiu, vor trebui să aştepte încă zece ani pentru a începe să pună în practică planurile concepute în perioada neoabsolutismului.

1860. Chestiunea limbilor şi naţionalităţilor din Austria

     Anul 1860 aduce o cotitură importantă în viaţa politică a naţionalităţilor din imperiu. Viaţa politică reînvie, centralismul este abandonat, reapar mişcările regionale, iar românii de pretudindeni prind un imbold politic deosebit după realizarea Unirii Principatelor în 1859. Vincenţiu Babeş începe acum o perioadă de activitate politică care va dura aproape 40 de ani. La jumătatea lui 1860 redactează broşura „Die Sprach- und Nationalitätenfrrage in Österreich bei einen Romaenen” (Chestiunea limbilor şi naţionalităţilor din Austria scrisă de către un român), care a făcut furori în cercurile politice ale monarhiei şi la propulsat instantaneu pe scena politică. Pentru cercurile influente de la Viena era un şoc, pentru români era un adevărat program politic după care se vor inspira Mocioneştii şi alţii. În această carte-manifest el scotea în evidenţă cum aşteptările românilor fuseseră înşelate de guvernările anterioare, atacă “dreptul” istoric invocat de Ungaria asupra teritoriilor româneşti, este combătută răspicat orice tendinţă dualistă, cere drepturi egale pentru naţiunile recnoscute, se pronunţă împotriva autonomiei provinciilor istorice şi pentru o autonomie reală a “corpului naţional”, în care limba naţională să domnească în şcoală, biserică, în instanţele judecătoreşti şi în comunicarea cu autorităţile. Conceptul lui Babeş despre federalizarea pe baze naţionale se regăseşte mai târziu în teoria politică a lui Aurel C. Popovici.

Activitatea politică. Deputat

     Anii 1860 - 1861 au fost foarte intenşi în activitatea lui Babeş. Aflat la Viena, a participat la redactarea unor petiţii româneşti către împărat şi s-a ocupat cu informarea unei opinii publice occidentale dezinformate despre cauza românilor. În 1861, după ce fusese numit o perioadă consilier la curtea de Apel din Budapesta, Vincenţiu Babeş revine pe plaiurile natale şi candidează la funcţia de deputat. Este ales de 4 ori în circumscripţia Sasca-Montană, o dată în circumscripţia Sânnicolau Mare şi o dată în circumscripţia Biserica Albă. Ca parlamentar a depus o muncă titanică pentru promovarea drepturilor românilor. Dar vremurile erau potrivnice şi fruntaşii români adoptaseră politica pasivismului. Nemulţumit de această atitudine, conştient de inutilitatea apelului la un suveran în care nu avea încredere, se retrage definitv din politică în 1891. Cu toate că anul următor, marea conferinţă naţională de la Sibiu îl alege ca preşedinte al adunării, el nici nu se prezintă. Iată cum motiva gestul său Vincenţiu Babeş prietenului său, Sofronie Liuba din Maidan:

     „Pentru că noi ştim că Franz Iosef ne promite numai şi nu ne face nimic, fiindcă se teme de unguri. Tot astfel s-a întâmplat şi în anul 1867 când am fost în deputăţie cu românii ardeleni şi bănăţeni, ca să cerem împăratului drepturi pe seama neamului nostru. Şi împăratul ne-a răspuns cu ochii plini de lacrimi că „Vă dau dragii mei, vitejii mei, credincioşii mei, tot ce îmi cereţi”, ţinându-mă pe mine şi pe Hodoş de umăr, iar mâine zi ne-a dat pradă ungurilor. Noi mai ştim că Iosif al II-lea l-a îndemnat pe Horea să facă revoluţia din 1784 şi apoi l-a lăsat să fie târât cu roata de unguri; şi tot aşa a făcut şi cu Iancu, care i-a scăpat tronul. Fi sigur că şi pe memorandişti îi va lăsa pradă ungurilor, dar nu va ţine mult, când şi pe el îl vor duce ungurii la perire.”

({{{2}}})

     După cum ne relatează Aurel Cosma junior în lucrarea monografică Bănăţeni de altă dată, este foarte interesant de văzut simţul politic şi istoric cu care a prevăzut eşecul memorandiştilor, dar şi primul război mondial şi unirea românilor.

Activitatea publicistică şi istorică

     Vincenţiu Babeş a colaborat la numeroase gazete, dar cea mai mare parte din activitatea sa gazetărească a desfăşurat-o în paginile ziarului „Albina” de la Viena, apoi de la Budapesta. Ziarul a fost înfiinţat în 1866 la Viena de fraţii Mocioni şi pus de la bun început sub direcţia lui Vincenţiu Babeş. Ziarul a apărut timp de zece ani şi a fost o adevărată şcoală de jurnalism pentru mulţi gazetari români. În paginile ziarului au publicat Iulian Grozescu, Pavel Vasici-Ungureanu, Simion Mangiuca, Mihai Eminescu, V.A. Urechia, Visarion Roman, Gruia Liuba Murgu şi mulţi alţii. Vincenţiu Babeş a fost mult timp editorul publicaţiei, care avea ca scop declarat de a susţine cauza românească chiar în capitala imperiului, unde posibilităţile de informare erau erau cele mai bune, contactul cu cercurile politice cel mai uşor şi se putea feri de ostilitatea maghiară, a cărei tendinţe politice le combătea. Direcţia politică a Albinei era dată de orientarea grupării din jurul familiei Mocioni şi a aliatului lor politic, Vincenţiu Babeş.

     După ce s-a retras din viaţa politică s-a dedicat studiilor istorice. A scris o istorie bisericească, rămasă în manuscris. Era şi membru activ al Academiei Române, al cărui membru fondator a fost.

     A decedat la Budapesta, la 3 februarie 1907 (stil nou).

sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6a/Vincentiu_Babes.jpg/200px-Vincentiu_Babes.jpg,http://cniculae.ro/wp-content/uploads/2013/09/sigla_acad-866x900.jpg


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Un Centru pentru Persoane Vârstnice și 16 stații de încărcare a mașinilor electrice, cele mai noi investiții care se vor face în Câmpina
Două investiții extrem de importante se vor face la Câmpina.
 
Situație cu iz penal la Piața Centrală din Câmpina. Consilier local: Domnule viceprimar, raportul ăsta e un fals!
La ultima ședință a Consiliului Local Câmpina s-a discutat despre ...
 
Școala Gimnazială din Arcani va fi reconstruită din temelii
Este unitatea de învățământ cea mai afectată de seismele din jud...
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor
„Printr-un transport mai sigur se reduc diferențele și discrepanț...
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș
S-a lansat licitația pentru proiectul „Modernizare Bulevard Mihai V...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
ANAF avertizează: Se trimit mesaje false și se cer informații despre facturile din sistemul e-Factura

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Eurodeputat: Solicităm aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0
 
SANATATE
 
Curiozități și superstiții despre magnolii - florile feminității

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
În mai se inaugurează Muzeul Ivan Patzaichin și un traseu verde numit „Delta lui Ivan”

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL SALAJ
 
Primăria Municipiului Zalău face demersuri pentru fluidizarea traficului la ieșirea din oraș

» 21 Martie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL IASI
 
CJ Iași, pași mari spre rezolvarea transportului elevilor

» 20 Martie 2024 | Comentarii 0