Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Google Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
Adresa de email:                                      Parola:
Administratie
 
FOLCLOR ROMANESC
Adaugat: 21 Aprilie 2016    Modificat: 21 Aprilie 2016

Comentarii 0 Comentarii

Maria Lătărețu

     Maria Lătărețu, nascut pe 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — decedat pe 27 septembrie 1972, Botoșani, a fost o cântăreață română de folclor muzical românesc și muzică populară. A fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc, Prințesa cântecului popular românesc sau Ella Fitzgerald a României. În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV.

     Viața și cariera artistică
     Încă din copilărie, Maria Lătărețu a cântat la hore, nunți, petreceri boierești etc. La 13 ani fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze.
     În 1928 se căsătorește cu vioristul Mihai (Tică) Lătărețu din comuna Lelești și cântă împreună în mai toate satele din Gorj.
     Ajunge pentru prima oară în București în 1933 unde cântă pentru o scurtă perioadă de timp la localul „La fânăreasă”, întorcându-se apoi în Gorj.
     În urma invitației făcute de vioristul Dumitru Petcu din Câmpofenii de Jaleș și prefectului Haiducescu de Târgu-Jiu, în 1935 Constantin Brăiloiu, împreună cu asistenții săi – Mihai Pop și Harry Brauner, ajunge în Gorj. Această vizită a prilejuit folcloriștilor descoperirea Mariei Lătărețu. Au ascultat-o și au fost foarte încântați de vocea și de cântecele sale, invitând-o la București pentru a o înregistra.
     Primele înregistrări ale Mariei Lătărețu au fost efectuate, pe cilindri de fonograf, la data de 19 iulie 1937. Apoi, pe 13 septembrie 1937 înregistrează la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a Arhivei de folclor. Cântă prima oară la Radio București pe 29 august 1937.
     Cântă la localul lui Marcu Căciularu (din strada Vespasian, zona Gării de Nord) în 1937, la „Luna Bucureștiului” în 1938 și în perioada 1939-1949 la „Dorul Ancuței”, restaurant de lux din strada Alexandru Lahovari unde se întâlneau diferiți oameni de artă – scriitori, compozitori, actori. La acesta din urmă a fost angajată la recomandarea lui Constantin Brăiloiu.
     Cântă cu taraful soțului ei până în 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. De aici se pensionează în 1966.
     Întreprinde numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate: Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Iordania.
     De-a lungul carierei sale a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori: Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea, Nicu Novac.

     Repertoriul
     Repertoriul Mariei Lătărețu însumează aproximativ 1000 de cântece, din care 104 sunt creații personale.

     Aprecieri
      „Eram cu dascălul meu, Constantin Brăiloiu.
     Plaiuri gorjenești.
     Un conac de odinioară.
     Maria Lătărețu.
     Neașteptată și minunată clipă cu soarele în suflet.
     Frumoasă peste măsură. Tulburătoare privire plină de gingășie, scăldată în bunătate și omenie.

     Acompaniindu-se cu chitara, îngânată de cinci muzicanți populari, Maria se întrece cu păsările cerului, răspunde privighetorilor, șopotului izvorului, foșnetului frunzelor. Clopoțel de cristal, glasul limpede și pătrunzător te poartă dincolo de vremuri, peste lacrima și bucuria omenirii”

—Harry Brauner, etnomuzicolog

      „Maria Lătărețu este una dintre cele mai autentice reprezentante ale cântecului lăutăresc oltenesc. Folcloriștilor le este cunoscută de multă vreme. Cântecele ei, chiar din discurile pe care le-a făcut Constantin Brăiloiu, au trecut hotarele țării ajungând și în străinătate. Îmi amintesc că odată, vorbind cu un folclorist suedez, mi-a spus că la Radio Stockholm se dă din când în când «Doina oltenească» a Mariei Lătărețu, piesa fiind considerată unul din cele mai frumoase cântece din lume.
     Calitatea ei deosebită este că păstrează stilul autentic gorjenesc pe care îl interpretează cu multă delicatețe, cu multă suavitate. Pe lângă faptul că este o bună interpretă, ea își compune singură textele, adică creează la cântecele învățate în tinerețe variante despre care putem spune că sunt ale Mariei Lătărețu.”

—Mihai Pop, folclorist

     La Moscova, a cântat vreme de un an cu contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea”. A dat spectacole îndelung aplaudate la „Balșoi Teatr”, ocazie cu care l-a cunoscut pe Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”. Acesta i-a spus într-o seară artistei că afișul de la Dunărea trebuie modificat:
      „Pe el nu trebuie scris «În această seară cântă Maria Lătărețu» ci «În această seară cântă Crăiasa cântecului românesc».”

—Aram Haciaturian, compozitor

      „Oricine și-ar lua osteneala să o compare cu vestitele cântărețe de altădată ale Gorjului, în frunte cu Ioana Zlătaru din Runcu și Ioana Piper din Arcani, al căror glas ni-l păstrează memoria discului, va pricepe că Maria Lătărețu a fost – mai mult decât o cântăreață de talent – creatoarea unui nou stil de cântare, care – prin ea – a făcut școală.”

—Tiberiu Alexandru, etnomuzicolog

      „Plăcută la vedere , cu gropițe ascunse în colțul buzelor, cu dinți de mărgăritar și cu ochii de licurici, Marița e o autentică țărăncuță din Gorj, care știe să zică minunat o sumedenie de cântări de un farmec deosebit. Marița n-are voce mare. Însă, tradiția sau poate un instinct miraculos, o ajută să înlocuiască această lipsă prin simplicitatea cu care intonează fraza muzicală și prin calitatea de dicțiuni. Această din urmă însușire e de altfel de o mare însemnătate, deoarece textul pe care îl zice Marița te încântă, pe cât te dezmiardă cântecul. Rămâi uimit de fantezia și în același timp de echilibrul și delicatețea de simțire ce se revarsă din versurile cântate și care pot figura cu cinste într-o crestomație populară.”

—Mihail Jora, compozitor și dirijor

      „De data aceasta am stat în Iugoslavia mai mult. Pretutindeni am constatat un interes sporit pentru ascultarea cântecelor interpretate de dumneavoastră la radio, pe discuri sau de la imitatori. Se poate spune că toți cei care vorbesc românește vor fi știind altele, mai mult sau mai puțin despre România – dar despre Maria Lătărețu știu în mod sigur cu toții. Este plastică relatarea unui om simplu care spunea cam așa «Păi, Maria cântă cam în toată ziua la noi în sat... la radioul nostru». În altă parte din Iugoslavia, unii români din Banat s-au plâns că nu apucă să cumpere discuri aduse din România din cauză că românii din Serbia le-o iau înainte cumpărând mai cu seamă discurile cu cântecele Mariei Lătărețu.”

—Sava Iancovici, folclorist

     Decesul
     În anul 1972, Maria Lătărețu a pornit într-un turneu în toată țara, alături de Ion Luican, Laura Lavric și Ionel Schipoancă. Moare, din cauza unei congestii cerebrale, pe 27 septembrie 1972 la căminul cultural din comuna Românești (județul Botoșani). Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.

Sursa foto: http://fs69.trilulilu.ro/imgs/stefanyabr/maria-lataretu-5_4718cc5d3ed0ba.jpg


Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Ion Fintesteanu
Actorul Ion Fintestreanu s-a născut in Bucureşti, la 18 martie 1899....
 
Dan Moisescu
Dan Moisescu, nascut pe 14 iunie 1909, Odobești, judetul Vrancea, dec...
 
Gherase Dendrino
3 septembrie 1901 – S-a născut la Turnu-Măgurele Gherase DENDRINO,...
 
Dem Radulescu
S-a născut la Râmnicu Vâlcea într-o familie de negustori. După te...
 
Cristi Iacob
A făcut cunoştinţă cu telespectatorii în 2000, când a început s...
 
Maria Peter
Maria Peter, nascuta pe 1 ianuarie 1925, Salva, județul Năsăud – ...
 
Ion Luican
Ion Luican, nascut pe 29 decembrie 1907, comuna Frumușani, judetul C...
 
George Georgescu
12 septembrie 1887 – S-a născut la Sulina George Georgescu, Artist ...
 
 
 
 
FOLCLOR ROMANESC
 
Sofia Vicoveanca

» 12 Octombrie 2017 | Comentarii 0
 
MARI ACTORI AI ROMANIEI
 
Valeria Seciu

» 10 Octombrie 2017 | Comentarii 0
 
MARI ACTORI AI ROMANIEI
 
Mihai Fotino

» 29 August 2017 | Comentarii 0
 
MARI ACTORI AI ROMANIEI
 
Ion Caramitru

» 23 August 2017 | Comentarii 0
 
MARI ACTORI AI ROMANIEI
 
SEBASTIAN PAPAIANI

» 17 August 2017 | Comentarii 0